Judecarea în apel a dosarului lui Liviu Dragnea privind fraude la referendum, amânată două luni

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat, luni, până în 23 noiembrie, judecarea dosarului în care Liviu Dragnea este acuzat, alături de alți 70 de inculpați, de fraude la referendumul din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

Președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat duminică, la Alexandria, că luni va merge la instanța supremă, și că are speranța că, mai devreme sau mai târziu, „adevărul iese la iveală și dreptatea va triumfa”.

Dragnea a fost întrebat dacă dosarul său este motivul pentru care a declarat, la lansarea candidaturii la șefia PSD, că există un risc pentru el, liderul partidului spunând că nu vrea „să amestece lucrurile”.

CRĂCIUN 🚨 NORAD: Moș Crăciun a sosit în România! A livrat 4 miliarde de cadouri și a trecut pe lângă Stația Spațială Internațională

00:35

CRĂCIUN Părintele Florin Petre, sfaturi duhovnicești înainte de sărbătoarea Nașterii Domnului: Creștinii să citească primele două capitole din Luca și Matei

00:00

„Ce am spus este suficient. Eu în general am speranțe că întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, adevărul iese la iveală și dreptatea va triumfa. Este o speranță care m-a animat tot timpul în viața. (…) Este o speranță pe care nu vreau să mi-o pierd niciodată”, a spus liderul interimar al PSD.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost condamnat în 15 mai, de instanța supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Dragnea a fost trimis în judecată pentru infracțiunea de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Prin aceeași sentință, alți inculpați din dosarul au primit pedepse de închisoare cu suspendare sau au fost achitați. Decizia a fost contestată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și de unii dintre inculpați.

Procurorii DNA arată, în apelul din dosarul „Fraudă la referendum”, că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este prea mică raportat la gravitatea faptelor sale, acesta acționând ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi „extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni” sau „cu forța”.

DNA arată, în motivele de apel, că instanța a greșit individualizarea pedepsei aplicate lui Liviu Dragnea, „cuantumul simbolic de un an închisoare și modalitatea de executare cu suspendare fiind incompatibile cu gravitatea infracțiunii de folosire a influenței funcției de conducere din partid pentru obținerea cvorumului la referendum, prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000”.

Procurorii mai arată că în mod greșit au fost achitați alți 45 de inculpați, dintre care opt au avut calitatea de președinți secții de votare, iar 37 au fost membri ai unor secții de votare. Astfel, magistrații cer judecătorilor condamnarea lui Liviu Dragnea și a celorlalți 45 de inculpați la pedepse „în cuantum concordant gravității faptelor”.

Potrivit procurorilor anticorupție, instanța de fond a reținut că probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești confirmă infracțiunea reținută în sarcina lui Dragnea.

„Concluzia logică ce se desprinde din întregul material probator, a reținut Instanța Supremă de fond, este aceea că inculpatul Liviu Dragnea, în calitatea sa de coordonator al campaniei electorale, a fost cel care a dispus trimiterea mesajelor către coordonatorii județeni, acestea reprezentând solicitări de acțiuni efective de natură a îmbunătăți procentul de prezență la vot. De asemenea, și modul imperativ de formulare a mesajului exclude varianta ca el să fi provenit de la o altă persoană: «Veți primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmați cu strictețe instrucțiunile».Așa fiind, Înalta Curte, prin reținerea vinovăției inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu pentru transmiterea mesajelor mai sus arătate, a sancționat folosirea de mijloace ilicite în acest scop, ce au transformat un demers legal într-unul contrar legii, dar că această faptă are un pericol social redus”, au scris procurorii în motivele de apel.

Procurorii menționează că, prin transmiterea unei adrese în 13 iulie 2012 se solicita oferirea de recompense materiale persoanelor care participă la vot, prin: „organizarea unor tombole cu numeroase premii în fiecare localitate de către organizația de partid cu sprijinul unei organizații neguvernamentale; sprijinirea organizațiilor mass-media locale pentru organizarea în paralel a unor tombole similare; oferirea de servicii gratuite (acces gratuit în diferite locații sau evenimente condiționat de dovada participării la vot); organizarea de evenimente cu clovni, baloane, zâne și «vă cer ca în cel mai scurt timp să comunicați măsurile dispuse»”.

În concluzie, procurorii DNA susțin că demersurile lui Liviu Dragnea demonstrează că „vocația și pasiunea sa, ca persoană cu poziție de autoritate și influență, a fost de a impune alegătorilor să voteze…- «mai adu-i p-ăia de pe la țară!»”.

„Libertatea de alegere pe care o au cetățenii și dreptul de a vota sau nu au fost tratate de inculpatul Dragnea Nicolae Liviu ca un moft al acestora și nu ca un imn al demnității umane și libertății de opțiune. Deși, libertatea votului este un drept care trebuie apărat cu orice preț , fiind dovadă palpabilă a libertății individului, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu a acționat și s-a manifestat ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de specatcole cu clovni, baloane și zâne sau chiar cu forța, conform voinței și interesului inculpatului: «Băi, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe»”, au mai arătat procurorii.

Anchetatorii susțin că, în aceste condiții instanța de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic și modalitatea de executare a pedepsei aplicate lui Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza și încălcarea libertății de vot și „modul umilitor în care acesta a tratat electoratul”.

Departamentul Social, [email protected]