Kelemen: „Am văzut că i-am stricat feng-shui-ul lui Dragnea. Discutăm după alegeri și totul depinde de programul politic, nu de cine cât de mare are mustața”

Cele mai importante declarații ale președintelui UDMR, Kelemen Hunor:

„România are nevoie de un guvern politic, un guvern tehnocrat a fost o invenție într-o situație extrem de tensionată, dar, pe termen lung, o democrație parlamentară, un stat de drept nu pot funcționa cu un guvern tehnocrat. Trebuie să acceptăm acest lucru”

„Discuțiile despre o eventuală coaliție, tot după 12 decembrie trebuie purtate, inclusiv criteriile, condițiile, programele politice. Totul depinde de programul politic, nu de cine cât de mare are mustața sau de unde vine. Depinde extrem de mult de programul politic, de credibilitatea echipei, în rest, discutăm după alegeri”

„În acest moment nu am analizele necesare să știu dacă în toate domeniile creșterile salariale pot fi acoperite prin creștere economică, printr-o creștere a deficitului bugetar sau printr-o restructurare a bugetului în detrimentul investițiilor. Din acest punct de vedere, anumite aspecte pot fi susținute de către noi, dar sunt multe aspecte care nu pot fi susținute, indiferent cât de demagogi și populiști încercăm să fim în campania electorală, înainte de alegeri”

„Nu e prima oară când avem răspunsuri la toate problemele economice și sociale din România, pentru că, vrând-nevrând, majoritatea problemelor sunt identice și pentru români și pentru maghiari. La comunitatea noastră mai apar și probleme specifice, care necesită o altă abordare și există un program coerent. Dar în ceea ce privește celelalte aspecte, nici autostrăzile nu sunt doar pentru maghiari sau doar pentru români, toți circulă pe autostradă, dacă există, dacă nu există, încercăm să atragem atenția Guvernului despre situația autostrăzilor. Eu i-aș pune pe toți miniștri Transporturilor, din 1990 până în 2016, măcar săptămânal să facă drumul Cluj – Oradea, prin Huedin dus – întors, după-amiaza, să vadă dacă e nevoie sau nu de Autostrada Transilvania”

Interviul integral:

Reporter: D-le Kelemen Hunor, UDMR intră în campania electorală pentru alegerile parlamentare ca unică voce a comunității maghiare, în condițiile în care PCM a primit locuri pe listele de candidați ale Uniunii, iar PPMT nu a depus deloc candidaturi la scrutinul din 11 decembrie. Cât de mult avantajează UDMR această situație? A devenit, astfel, mai ușoară campania? Sperați să obțineți un număr mai mare voturi și, implicit, să câștigați un număr mai mare de mandate în Parlament?

Kelemen Hunor: Vom vedea pe 11 decembrie câte voturi și câte mandate am obținut. Așa cum nici în 2008, nici în 2012 nu ne-au încurcat foarte tare aceste prezențe în campania electorală, nici în 2016 nu ar fi fost o chestiune crucială. Cei de la PPMT au spus de la început că nu vor candida și vor susține independenți, dar oricum, dacă ar fi candidat, ar fi însemnat o altă campanie, o altă abordare, mai nuanțată, și, ceea ce nu am dorit niciodată, o divizare a comunității maghiare când e vorba de alegerile parlamentare. La locale nu prea fac mare caz de această competiție, fiindcă nu văd o problemă arzătoare. Dar, la parlamentare, noi susținem o reprezentare unitară și de aceea am propus o colaborare cu PCM și PPMT. Dar PPMT nu a acceptat, ci doar PCM. Dacă PPMT ar fi acceptat, sunt convins că ar fi avut cel puțin un loc eligibil pe listele noastre. Ei nu au dorit, asta e viața. Câte voturi vom obține și cum va arăta grupul nostru parlamentar nu vreau să intru în speculații, vrem doar să asigurăm o reprezentare proporțională. Din păcate, nu putem crește peste procentele care pot fi obținute pe baza raportului comunității maghiare în interiorul societății din România.

Ați înnoit echipa de candidați, cu tineri și femei. Cum au primit unii parlamentari ai UDMR, încă în funcție, faptul că nu mai figurează pe liste pentru un nou mandat? Nu ați avut nemulțumiți în teritoriu din această cauză?

Au fost nemulțumiri, nu pot să spun că unii nu au așteptat să fie rugați să candideze și nu au fost rugați, dar cred că am gestionat bine și corect această schimbare, această înnoire, fără foarte multe conflicte sau tensiuni. De fiecare dată când se face o schimbare, sunt oameni care rămân nemulțumiți. Noi am încercat să asigurăm echilibrul în grupurile parlamentare pentru că, din a doua zi a Parlamentului, trebuie să muncești, să intri în acțiune, nu ai timp de ucenicie și am încercat să menținem un echilibru, să avem și oameni care au o oarecare experiență parlamentară, dar și oameni care vin din societatea civilă, din comuntățile locale sau din zona academică. Sunt multe zone de unde am încercat să aducem oameni pe listele noastre, important este să avem o echipă sudată și oameni competenți, care servesc binele comun.

UDMR are, în programul electoral, o serie de proiecte specifice, care se adresează, firesc, comunității maghiare, de unde vin voturile pentru candidații Uniunii. Dar aveți și puncte care privesc România, în general? Care ar fi acestea?

Nu e prima oară când avem răspunsuri la toate problemele economice și sociale din România, pentru că, vrând-nevrând, majoritatea problemelor sunt identice și pentru români și pentru maghiari. La comunitatea noastră mai apar și probleme specifice, care necesită o altă abordare și există un program coerent. Dar în ceea ce privește celelalte aspecte, nici autostrăzile nu sunt doar pentru maghiari sau doar pentru români, toți circulă pe autostradă, dacă există, dacă nu există, încercăm să atragem atenția Guvernului despre situația autostrăzilor. Eu i-aș pune pe toți miniștri Transporturilor, din 1990 până în 2016, măcar săptămânal să facă drumul Cluj – Oradea, prin Huedin dus – întors, după-amiaza, să vadă dacă e nevoie sau nu de Autostrada Transilvania. Dacă vorbim de învățământ de calitate, școli profesionale, problemele sociale, de salariul minim, care ar trebui să crească, dacă vorbim de sănătate, sunt pentru noi toți, nu există nicio diferență. De aceea vorbim noi de infrastructură, de problemele economice, cum am putea ajuta fermierii, tinerii să pornească o afacere nouă și cum am putea crea locuri de muncă. De asemenea, când vorbim de sprijinul pentru familiile cu mai mulți copii, acesta este valabil și pentru români și pentru maghiari, nu se face nicio diferență. Cred că programul nostru electoral răspunde așteptărilor societății la modul general. Și când vorbim de descentralizarea fiscală, care am văzut că i-a enervat pe mulți, vorbim de descentralizare fiscală pentru toate comunitățile, nu numai pentru maghiari, fiindcă la Cluj, la Arad sau Timișoara, maghiarii sunt în minoritate. Noi auzim această abordare de la români de mult timp, oamenii de afaceri români au aceste nemulțumiri și probleme de ani de zile. Noi ne-am asumat și am spus poate răspicat, poate ușor provocator, ceea ce spunea, la fel, acum câțiva ani actualul europarlamentar PNL, Daniel Buda, doar că el nu a fost auzit sau reacțiile au fost mai modeste. Noi nu spunem altceva decât ceea ce spunea Daniel Buda din Cluj și anume descentralizare fiscală, dacă lăsați mai mulți bani la autoritățile locale, se vor dezvolta mai multe afaceri, se vor dezvolta oportunități prin care creșterea economică se va vedea și poți trimite mai mulți bani la buget. Noi nu spunem că nu trebuie să aibă loc o redistribuire către județele mai sărace, dar nu pot să nu mă întreb de ce toate firmele mari, care au o cifră de afaceri peste o anumită sumă, să fie înregistrate în București? Băncile, firmele din IT, din industrie, de la Cluj, de la Sălaj, de la Oradea, de la Sebeș sau Sibiu, de ce sunt obligate să cotizeze în Capitală? E o întrebare de bun simț și nu ar trebui să se enerveze nici politicienii și nici jurnaliștii. Ar trebui să dea un răspuns.

Aceasta ar fi explicația pentru amplasarea, de către UDMR, a panourilor cu mesajul „Salvăm Clujul, (sau Oradea) de București, taxele noastre să îmbogățească Ardealul, nu Capitala”, considerat a fi unul controversat, segregaționist și care a și fost criticat? De ce a fost nevoie de un astfel de mesaj? Credeți că vă aduce mai multe voturi?

Nu știu dacă acest mesaj ne va aduce voturi, până la urmă vom vedea la alegeri. Eu sunt un om politic care nu face totul pentru voturi, dacă pot să aduc în dezbatere un subiect important, îl aduc, dacă îmi aduce sau nu voturi e mai puțin important. Importantă este dezbaterea creată și găsirea unor răspunsuri corecte, iar acestea să vină în întâmpinarea așteptării oamenilor și în interesul comunităților locale. Scopul acesta a fost, să dezbatem un subiect extrem de important și să încercăm să corectăm ceea ce nu este corect astăzi. Am dat destule competențe autorităților locale, încă nu am dat destule, s-au făcut pași spre descentralizare, dar nu am dat resurse financiare. Cei care produc stau la coadă și în funcție de cum s-au trezit domnii din minister, de ce au mâncat, aceștia aprobă sau nu aprobă. Eu cred că o astfel de discuție este binevenită, indiferent dacă aduce sau nu voturi. Și este un mesaj pentru toată societatea, nu unul pentru maghiari.

Precampania a fost marcată de naționalism ca principala temă la destule partide. Cum vedeți reapariția acestui tip de discurs, va conta în calculele UDMR după alegeri?

Tot timpul au fost încercări și au fost perioade când aceste încercări au fost onorate cu multe voturi, când era PRM pe val. În ultima perioadă nu mi se pare că aceste tendințe merg, din punct de vedere politic, spre o construcție politică foarte solidă, ci se distribuie în toate partidele. Și în PSD și în PNL sunt oameni care au fost în PRM, în UNPR, în diferite partide naționaliste sau au fost de la început în aceste partide mari. Se pot regăsi în ambele zone din când în când scăpări, chiar verbal violente. Dacă nu se depășește o anumită limită, eu cred că se poate contra-argumenta, se poate explica de ce nu au dreptate și eu nu cred că în România, din nicio parte, nici a românilor, nici a maghiarilor, un discurs extremist va aduce voturi. Nu cred așa ceva.

Tot în această perioadă de precampanie, au fost și voci ale unor lideri politici, Liviu Dragnea de la PSD, de exemplu, care respingeau, din start, orice alianță guvernamentală cu UDMR. Cum răspundeți unei asemenea afirmații? Ce semnale ați primit de la PNL, liberalii ar fi dispuși la o alianță cu UDMR după alegeri?

Despre alianțe post-electorale, coaliții și alte construcții nu vreau să vorbesc, pentru că nu am avut discuții nici cu unii, nici cu alții, și nu cred că este acum momentul unor astfel de discuții. Nu ne ajută nici pe noi, nici pe PNL, nici pe PSD. Dorințele lui Dragnea rămân ale lui, dorințele electoratului rămân ale electoratului, dorințele mele sunt ale mele. Am văzut că i-am stricat duminică seara feng-shui-ul lui Dragnea, dar toamna e lungă și are, probabil, capacitatea de a restabili echilibrul stricat de mine printr-un discurs politic. Nu ne afectează, nu ne deranjează, nu ne enervează, nu ne calmează, de fapt ne lasă rece ce spune Dragnea în această campanie electorală. După 11 decembrie, eu sper că vom putea contribui la tot ce înseamnă reforma statului român și tot ce înseamnă reașezarea pe un făgaș normal a acelor lucruri care nu merg bine astăzi, și vorbesc de Guvern, de Parlament, de politică. Cu sau fără Dragnea, nu are importanță mare, deci și cu el și fără el…Pe noi nu persoana lui Dragnea ne interesează.

În perioada post-decembristă, UDMR a avut momente, și nu puține, în care s-a aflat fie la guvernare, fie a sprijinit în Parlament un guvern. Care sunt condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca Uniunea să intre la guvernare alături de un alt partid după 11 decembrie? Aveți vreo preferință să faceți o majoritate cu social-democrații sau cu liberalii? Sau nu are importanță?

După ce vom cunoaște rezultatul alegerilor vom putea spune cam ce ne așteaptă. Discuțiile despre o eventuală coaliție, tot după 12 decembrie trebuie purtate, inclusiv criteriile, condițiile, programele politice. Totul depinde de programul politic, nu de cine cât de mare are mustața sau de unde vine. Depinde extrem de mult de programul politic, de credibilitatea echipei, în rest, discutăm după alegeri.

Cum ați caracteriza guvernarea tehnocrată din ultimul an? Dumneavoastră ce credeți, România are nevoie de un guvern tehnocrat, format din specialiști, sau de unul politic, cu miniștri numiți politic? V-a convins Platforma 100 a premierului Cioloș, vă vedeți susținându-l? Ați susține vreunul dintre actualii miniștri în viitorul guvern, v-a convins vreunul că face treabă mai bună decât un politician?

România are nevoie de un guvern politic, un guvern tehnocrat a fost o invenție într-o situație extrem de tensionată, dar, pe termen lung, o democrație parlamentară, un stat de drept nu pot funcționa cu un guvern tehnocrat. Trebuie să acceptăm acest lucru. Uitați-vă la țările care au o democrație parlamentară veche, au o tradiție de 200 de ani, nici nu se pune problema unui guvern tehnocrat, pentru că un astfel de guvern pe termen lung distruge democrația parlamentară, distruge statul de drept, pentru că nu răspunde în fața nimănui. Și, mai ales în România, unde poți guverna cu ordonanțe de urgență, cât vrei, nimeni nu te împiedică să dai săptămânal OUG și Parlamentul rămâne în paranteză. Această experiență de un an mi-a întărit convingerea că nu trebuie să ne bazăm pe un guvern tehnocrat. Ce înseamnă un guvern tehnocrat? Și oamenii politici pot fi specialiști într-un anumit domeniu și un așa -zis tehnocrat poate avea un rezultat catastrofal și putem enumera pe acei miniștri pe care premierul Dacian Cioloș i-a schimbat într-un an. Nu vorbesc de cei care sunt, încă, în funcție. Din acest punct de vedere un guvern tehnocrat nu este o garanție la nimic și pentru nimeni. E nevoie de un guvern politic, asumat politic și susținut politic, în toate proiectele, și tras la răspundere, tot politic, dacă lucrurile nu merg bine. Altfel, eu spun că nici nu mai trebuie să organizăm alegeri, să ne prefacem că suntem un stat de drept și avem o democrație parlamentară. Despre Platfoma 100 a lui Dacian Cioloș pot spune că sunt chestiuni de bun simț, chestiuni care, pentru orice om democrat, înseamnă același lucru, dar, în același timp, sunt niște lucruri despre care eu personal am vorbit. Acum doi ani, la prezidențiale, am spus că în anumite domenii e nevoie de un acord, un pact național, între toate forțele politice, pentru că dacă nu vom avea o astfel de înțelegere, atunci nici în educație, nici în sănătate, nici în infrastructură sau agricultură nu reușim să mergem într-o anumită direcție. Că vine o echipă și schimbă direcția, vine alta, aduce altă strategie. De aceea, în aceste domenii, lucrurile merg extrem de prost. Nu vreau să spun, în ceea ce privește infrastructura, că, în 100 de ani, România nu a fost în stare, nici cu rege, nici fără rege, nici cu comuniști, nici fără comuniști, să lege cele trei provincii cu autostrăzi. Nu spun că acum 100 de ani trenurile mergeau punctual, dar nu făceau mai mult de la Oradea la Brașov decât fac acum. Din acest punct de vedere se poate discuta ce am făcut noi, ca stat, pentru cetățeni în 100 de ani, dar ce am făcut în 27 de ani? Putem intra în Cartea Recordurilor că am reușit să facem în această perioadă 50 de km de autostradă în Transilvania…Nu mai vorbim de infrastructura feroviară care este varză, cred că în UE nu există o țară cu o infrastructură feroviară mai proastă decât România. Legat de agricultură, noi vorbim de ani de zile de sistemul de irigații, dar nu s-a făcut nimic. Despre învățământ și sănătate nu are rost să mai amintesc. Din acest punct de vedere, Platforma 100 a lui Cioloș conține niște principii și creionează niște chestiuni de bun simț, dar de la platforma scrisă pe hârtie până la practică, este o cale este extrem de lungă. Nu știu dacă este o modalitate foarte potrivită să spui că vrei să fii prim-ministru, dar nu te prezinți în fața alegătorilor. Se poate și acest lucru, dar de preferat este să mergi în fața oamenilor și să spui >. Se poate și cum fac PNL și premierul Cioloș, vom vedea ce părere au oamenii după 11 decembrie despre o astfel de abordare. Într-o democrație parlamentară nu poți să nu ții cont, dacă tot organizezi alegeri, de opțiunea oamenilor. În ceea ce privește actualii miniștri, trebuie să îi critic pe toți, multe lucruri bune nu aș putea spune despre ei.

Susțineți punctul de vedere al președintelui Iohannis că viitorul premier nu ar trebui să aibă condamnări penale sau să fie cercetat chiar dacă este susținut de o majoritate parlamentară?

K.H.: Este o chestiune de bun simț, cînd e vorba de condamnare, când e vorba de cercetare, lucrurile sunt mai complicate. O cercetare nu înseamnă vinovăție. Când există o hotărâre definitivă, irevocabilă, lucrurile stau altfel, dar astăzi, în România, oricine poate fi cercetat. Din acest punct de vedere nu există un om care să nu poată fi cercetat mâine, asta nu înseamnă că este și vinovat. Alegerile se fac pentru Parlament, nu pentru premier, nimeni nu candidează pentru funcția de premier. Dacă se spune că ar fi propunerea de premier, nu înseamnă că acea persoană candidează pentru funcția de premier. Votul oamenilor se dă pentru partide, pentru parlamentari. Dacă ar fi alegeri ca în SUA sau Franța, unde se construiește guvernul în jurul președintelui, atunci ar fi altceva, dar în România lucrurile stau diferit și, de aceea, unii nu spun cine ar fi propunerea de premier, alții încearcă să găsească o locomotivă printr-un nume. Din punct de vedere al legislației și cum vor vota oamenii, nu pot fi legate aceste aspecte.

În contextul noului dosar instrumentat legat de Liceul Romano Catolic Târgu Mureș, spuneați că „vom lupta și vom fi solidari cu toți maghiarii care muncesc pentru interesele comunității și ne vom alătura fiecărui maghiar care este supus unor asemenea încercări și se află în asemenea situații”. Cum poate UDMR apăra fiecare maghiar care este cercetat de instituțiile statului?

Solidaritatea se poate arăta sub această formă, am văzut cum au reacționat părinții, societatea din Târgu Mureș. Se poate discuta dacă, la înființarea liceului, care a funcționat până în anul 1949, a fost furat de comuniști, a fost naționalizat și închisă școala de comuniști. Deci nu este o invenție nouă, este vorba despre redeschiderea unei școli furate de comuniști. Nimeni nu pune problema dacă actul de naționalizare a fost legal sau nu, dacă printr-o singură semnătură puteai naționaliza totul și să închizi mii de oameni în închisoare, nimeni nu pune problema dacă era în regulă. Se poate discuta dacă furtul trebuie acceptat după 50 – 70 de ani sau nu trebuie acceptat și dacă, prin înființarea liceului, cineva a furat ceva sau nu. Dacă șeful ISJ Mureș, Ștefan Someșan, și directorul Liceului Romano-Catolic, Tamasi Zsolt, au furat de la cineva ceva, dacă au luat bunurile cuiva, dacă au luat banii publici și i-au dus în altă parte. Dar o astfel de acuzație nu există. Că a fost o greșeală administrativă, poate, dar ce legătură are cu corupția? În România, problema cea mai acută este că aceste legi de cauciuc pot fi trase până unde vrei tu și, dacă nu acoperă pe cineva și trebuie să acopere, mai tragi un pic și se poate. Era o perioadă când clasa politică din România a luat decizii politice, inclusiv pentru comunitatea maghiară, inclusiv pentru bisericile și comunitățile religioase. Nu toate legile au fost respectate, nu toate sunt aplicate, inclusiv cele despre retrocedări. Unii contestă și retrocedările, dar de la cine a confiscat statul român acele clădiri? De la Biserica Romano-Catolică. A pune în 2016 în discuție acest lucru, înseamnă că vrei să spui că furtul comuniștilor a fost unul drept și că trebuie păstrat tot ce s-a furat. Tot clasa politică a luat decizia, foarte importantă pentru biserici, că pot înființa școli confesionale. Cei de la Târgu Mureș nu au făcut altceva decât să meargă pe ceea ce scrie în Constituție. Dacă pe procedura administrativă s-a greșit, trebuie văzut ce greșeală a fost, dacă trebuie o sancțiune, o schimbare, o completare, până când ajunge la ARACIP și până se acreditează, durează pentru orice școală nou înființată sau reînființată. Dar să pui sub control judiciar pe directorul școlii, să arestezi la domiciliu pe șeful ISJ pentru o greșeală administrativă e prea mult, în condițiile în care sunt convins că nu s-a furat de la cineva ceva și nu s-a făcut nimic ilegal.

Pe ce poziție vă situați în disputa PSD-Guvern pe tema majorărilor salariale care se află pe ordinea de zi a ședinței Camerei Deputaților?

Eu, tot timpul, am fost pentru creșteri salariale în limitele capacității bugetare, în limitele creșterii economice și nu mai mult, pentru că dacă structura unui buget se schimbă radical și dacă deficitul bugetar crește din cauza unor creșteri salariale fără să aibă, în spate, o creștere economică, înseamnă că, pe termen lung, noi vom împinge societatea și bugetul de stat într-o scară fără ieșire. Iarăși trebuie să reechilibrăm. În acest moment nu am analizele necesare să știu dacă în toate domeniile creșterile salariale pot fi acoperite prin creștere economică, printr-o creștere a deficitului bugetar sau printr-o restructurare a bugetului în detrimentul investițiilor. Din acest punct de vedere, anumite aspecte pot fi susținute de către noi, dar sunt multe aspecte care nu pot fi susținute, indiferent cât de demagogi și populiști încercăm să fim în campania electorală, înainte de alegeri. Acest lucru nu înseamnă că nu dorim, chiar noi propunem o creștere a salariului minim de la 1.250 de lei la 2.000 de lei, dar în patru ani, nu în campania electorală, nu într-un singur an, nu cu câteva luni înainte de a vota bugetul anului 2017. Din acest punct de vedere, cred că ar trebui lăsată decizia, indiferent cât de mult dorește PSD să arate oamenilor că este pe partea lor, după alegerile parlamentare”.