Prima pagină » Știri politice » Kelemen Hunor așteaptă 20.000 de persoane la protestul de la Sf. Gheorghe

Kelemen Hunor așteaptă 20.000 de persoane la protestul de la Sf. Gheorghe

Kelemen Hunor așteaptă 20.000 de persoane la protestul de la Sf. Gheorghe
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă, la Târgu Mureș, că la protestul împotriva condamnării la trei ani de închisoare a fostului subsecretar de stat Marko Attila, pentru retrocedarea clădirii Liceului 'Szekely Miko', programat la Sf. Gheorghe în data de 1 septembrie, vor fi 20.000 de participanți.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă, la Târgu Mureș, că la protestul împotriva condamnării la trei ani de închisoare a fostului subsecretar de stat Marko Attila, pentru retrocedarea clădirii Liceului ‘Szekely Miko’, programat la Sf. Gheorghe în data de 1 septembrie, vor fi 20.000 de participanți, informează Agerpres.

‘Ne așteptăm la peste 10.000, dar eu cred că vor fi 20.000. Dar peste 10.000 vor fi sigur’, a spus Kelemen, la finalul dezbaterii din cadrul Festivalului Peninsula, pe marginea sentinței care a dus la anularea retrocedării imobilului respectiv și la condamnarea a trei persoane pentru abuz în serviciu, inclusiv al lui Marko Attila.

Liderul UDMR a arătat că deși sentința nu este definitivă, fiind pronunțată în primă instanță, protestul de la Sfântu Gheorghe dorește să preîntâmpine un precedent în anularea unor retrocedări și nicidecum o acțiune politică și debutul campaniei electorale a UDMR.

‘Eu nu am ce să fac dacă instanța în iunie a luat o decizie. Nu eu am programat această ședință și această decizie și într-un astfel de caz nu poți să aștepți până când trec toate alegerile. În 2013 vor fi alte probleme, în 2014 avem alegeri din nou. Nu are nicio legătură cu anul electoral 2012, nu noi am programat acest lucru și nu începem campania electorală. Acolo (la Sfântu Gheorghe -n.r.) nu vom face politică. Acolo vom vorbi despre câteva principii și despre câteva lucruri, care – că e sau nu an electoral – trebuie să fie principii importante și respectate’, a arătat Kelemen.

El a precizat că UDMR nu dorește să îi impresioneze pe judecători sau să creeze presiuni asupra justiției, ci doar să tragă un semnal de alarmă.

”Nu vrem să-i impresionăm pe judecători, am spus că nu vrem să se pară că noi, prin această demonstrație facem vreo presiune asupra cuiva. Noi vrem să tragem un semnal de alarmă că această decizie este o decizie nedreaptă, în niciun caz nu vrem să îi sensibilizăm pe judecători sau să îi impresionăm, mai ales că cei care au luat această decizie au scăpat de acest dosar, au trimis mai departe (…) De fiecare dată când principiile comunității sunt afectate, noi demonstrăm, ridicăm vocea sau, într-un alt mod, protestăm’, a susținut acesta.

Politicianul a spus că în acest caz este vorba de dreptul de proprietate, despre aplicarea legilor care au fost aplicate în Parlament și punerea în aplicare a acestor legi și că, dacă o singură dată, ‘dreptul de proprietate poate fi lezat, atins, întors, printr-o decizie judecătorească, atunci se poate face și a doua, și a treia oară’.

‘Dacă se întâmplă acum cu Biserica Reformată, poate se întâmplă mâine cu Biserica Ortodoxă, fiindcă nimeni nu este imun la o astfel de decizie. Mai mult, în 2006, în cazul Liceului Miko a mai fost un proces civil, în care instanța a spus că proprietarul este Biserica Reformată. O decizie definitivă. Acum, după șase ani, instanța spune invers – că nu este Biserica Reformată proprietarul clădirii respective, a Liceului Miko. Nu este acceptabil ca într-o perioadă de șase ani, două instanțe, în același caz să aibă două decizii total diferite. În plus, dacă se creează un precedent, atunci prin astfel de decizii, oricând și în orice moment proprietățile care au fost retrocedate foștilor proprietari, pe baza legilor existente, pot fi anulate și pot fi renaționalizate, (lucru) care nu este de dorit și cu care nu putem fi de acord’, a subliniat Kelemen.

Președintele UDMR a susținut că acest caz este unul ‘nedrept’ și că cei care au fost condamnați la trei ani de închisoare ‘n-au făcut altceva decât au aplicat legile existente, legi care au fost aprobate de Parlament’.

‘Noi am vrut să sensibilizăm societatea românească, fiindcă aparent este vorba de un caz al comunității maghiare, dar până la urmă este vorba despre dreptul de proprietate, despre un principiu cu o valoare europeană și consacrată peste tot, inclusiv în Constituția României. Și vrem să aducem în cunoștința opiniei publice internaționale că o astfel de decizie va leza, lezează un drept fundamental. De la Parlamentul European până la toate instituțiile și toate forurile internaționale. Deci nu există aici nicio problemă, inclusiv noi ne-am adresat și Senatului american, problema deja, după câte știu eu, a fost acolo ridicată’, a mai spus liderul UDMR.

Fostul subsecretar de stat la Oficiul Regional pentru Relații Interetnice din cadrul Ministerului Informațiilor Publice, Marko Attila, a arătat la rândul său că în cauză s-a făcut recurs și că, după epuizarea căilor de atac interne, dacă va fi nevoie, s-ar putea adresa CEDO.

‘Dar încă sper că pot primi dreptatea și în țară. Nu am încălcat nicio atribuție de serviciu, ca să-mi fie imputată  infracțiunea de abuz în serviciu, iar clădirea e tot acolo. Atâta vreme cât n-am creat o pagubă și nu a fost vorba de o vinovăție dovedită, nu există un prejudiciu, consider că nu există nicio infracțiune’, a subliniat Marko Attila.

În acest dosar, alături de Marko Attila, Judecătoria Buzău l-a condamnat, în data de 28 iunie, tot la 3 ani de închisoare și pe Marosan Tamas, reprezentantul Eparhiei Reformate din Ardeal, iar Clim Silviu, reprezentantul Ministerului Justiției, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Motivul a fost ce cei trei au întocmit, la data de 14 mai 2002, o notă de constatare ‘în care au arătat, contrar realității, că un imobil situat în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna a fost proprietatea Bisericii Reformate din Sfântu Gheorghe și l-au restituit Eparhiei Reformate din Ardeal’.

La dezbaterea din cadrul Festivalului Peninsula a mai participat și primarul municipiului Sf. Gheorghe, Antal Arpad.

Citește și