Kelemen Hunor: Nu putem guverna, dacă riscăm peste doi ani să nu intrăm în Parlament

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, în fața delegaților la Consiliul Reprezentanților Unionali de la Târgu Mureș, că acest an a consemnat mai multe premiere pentru Uniune, printre care faptul că la începutul anului a decis să facă parte dintr-o coaliție de guvernare alături de PSD, iar după nouă luni Consiliul Permanent a propus ieșirea de la guvernare.

„Pentru UDMR, guvernarea nu poate fi un obiectiv, ci un mijloc. Putem vorbi de modelul finlandez, suedez, unde, indiferent de ideologie, partidul respectiv face parte din guvernare. Noi am încercat să facem acest lucru, ținând seama că majoritatea votanților noștri au susținut intrarea la guvernare. Și azi consider că a fost o decizie corectă acea propunere. Consiliul Permanent a decis, după nouă luni, să propună ieșirea de la guvernare. E nevoie de o explicație”, a spus Kelemen Hunor.

El a arătat că un politician poate face două greșeli: să nu asculte vocea votanților, respectiv să asculte exclusiv ce spun cetățenii, întrucât „nu poate să-i mulțumească pe toți”.

JUSTIȚIE Peste 2 kilograme de aur au fost confiscate de către inspectorii DGAF, între noiembrie-decembrie 2024

18:05

PODCAST ALTCEVA Selly: „Unul dintre cele mai frumoase cadouri de Crăciun pe care le-am primit a fost din partea alor mei”

18:01

Potrivit președintelui UDMR, un politician „trebuie să știe să gestioneze corect lucrurile și când să ia decizii”.

„Ascultând vocea votanților noștri, am considerat că decizia cea mai bună e ieșirea de la guvernare. Am considerat că e bine să luăm decizia, luând în considerare și sondajele de opinie. În turul II au participat mai mulți maghiari decât în primul, chiar dacă niciun candidat nu a avut un mesaj pentru etnicii maghiari. (…) Maghiarii în turul II au avut un vot de protest. Trebuie văzut că s-a mișcat un strat de votanți pe care nici noi, nici un alt candidat maghiar n-a reușit să-i mobilizeze. Ei nu cred în noi. Doare, dar trebuie să vedem asta. S-a redus drastic numărul celor care cred în această guvernare și care cred că trebuie să continuăm. Nu poți guverna dacă nu ești susținut. Nu putem guverna, dacă riscăm peste doi ani intrarea în Parlament”, a spus Kelemen Hunor.

El a adăugat că Guvernul are majoritate și fără UDMR, a cărei principală „obligație” trebuie să rămână reprezentarea intereselor comunității maghiare în Parlament.

El a subliniat că „UDMR trebuie să-și continue propria cale”, adăugând că „opoziția acum nu dorește să guverneze” și unii reprezentanți ai acesteia au încercat chiar să îi convingă pe liderii Uniunii să rămână la guvernare.

„Deci noi nu dorim să ieșim de la guvernare ca să ne alăturăm opoziției și să formăm majoritate parlamentară. Sunt întrebat la ce ne putem aștepta în următoarea perioadă. Unii spun că trebuie modificată Constituția, noi spunem că e nevoie de o Constituție nouă, ceea ce poate fi doar după alegerile parlamentare. Unii vor un nou cod electoral, și-au dat seama că am avut dreptate. Unii vor alegeri anticipate, deși nu au interes de guvernare. Cred că în domeniul economic trebuie să adoptăm strategii economice, care nu pot fi prescrise de alegeri și care vor aduce rezultate – în educație, sănătate, infrastructură, dezvoltarea infrastructurii, rezolvarea relațiilor româno-maghiare pe termen lung. Întâmplările din ultimele zile atestă că ar fi nevoie de un acord între majoritate și minoritate națională, care să garanteze că nicio schimbare, nicio întâmplare politică nu ne va aduce atingere drepturilor”, a afirmat Kelemen Hunor.

El s-a referit în continuare la „cazul Miko”, apreciind că este „o decizie periculoasă” faptul că a fost condamnat Marko Attila, „care a luat o decizie cu bună credință” și „nu a luat nimic de la nimeni, doar a aplicat legea”, precum și la cazul unui prefect (din Covasna), care „spune că a primit instrucțiuni și luptă împotriva plăcuțelor trilingve, împotriva imnului maghiar și simbolurilor maghiare”.

„Îi putem spune că nu poți câștiga un război împotriva unui imn, împotriva folosirii limbii, împotriva simbolurilor. Aceste probleme, la 25 de ani de tranziție, nu pot fi înțelese”, a spus el.

Kelemen Hunor a arătat că, la aproape 25 de ani de la înființarea formațiunii, este timpul să se treacă în revistă ce s-a obținut pe această cale pe care merge uniunea, arătând că „drumul” pe care UDMR a „construit”, alături de maghiarii din România, nu a fost unul ușor și că există atât rezultate, cât și eșecuri.

„Dorim stat de drept, drepturi comunitare, dreptul de folosire a limbii materne, aderarea la instituțiile euroatlantice. Acestea au fost obiectivele pentru care am luptat și am muncit. Unele obiective au fost îndeplinite, altele încă nu. Trebuie să facem un inventar, să știm care a drumul de urmat”, a declarat Kelemen Hunor.

El a adăugat că drepturile obținute sunt „ceva normal” pentru generația care a crescut după Revoluție, care are poate „obiective și planuri pe care noi nu le înțelegem”, întrucât cei care au devenit adulți în timpul crizei „au perspective diferite” și că, din acest motiv, Uniunea are nevoie de „o restructurare”.

„Nu că au întors spatele politicii, dar trebuie să știm cum ne adresăm. După 25 de ani, mulți s-au îndepărtat de noi, de politică, de politicieni, nu cred că politica e și pentru ei. E nevoie de o restructurare a obiectivelor, schimbarea e ireversibilă. Nu putem face precum cei din tren – ei stau pe loc, doar peisajul se schimbă”, a spus Kelemen.

El a menționat că UDMR crede în respectarea drepturilor minioritare și trebuie să continue eforturile și lupta pentru identitate.

„După 25 de ani, chiar dacă am aderat la UE, nu înseamnă că putem renunța la instituții ale reprezentanței noastre. Am putut vedea că ne putem baza doar pe noi. Trebuie să căutăm în continuare alternativele comune. (…) În timp ce, ca aliați NATO, în UE creăm poziții puternice și avem un președinte german, în România se întâmplă astfel de lucruri, sunt sacificii colaterale. Procurorii împușcă de două ori, după care te întreabă dacă ai supraviețuit. (…) Nu putem fi sacrificii colaterale, după 25 de ani. Maghiarii au susținut valorile despre care am crezut că ne garantează viitorul comunității noastre. E nevoie de o restructurare. Nu e suficient să credem într-o reprezentanță politică puternică, trebuie să creadă în asta fiecare maghiar din România”, a spus Kelemen Hunor.

Președintele UDMR a subliniat că „datoria” reprezentanților Uniunii este de a consolida și reda această credință celor care și-au pierdut-o, atrăgându-le atenția că trebuie să fie „credibili și atractivi din punct de vedere politic”, „flexibili și înțelegători”, întrucât „și lumea se schimbă în jurul nostru”.

„Alianța noastră trebuie regândită. Nu trebuie să renunțăm la ea, alegătorii noștri trebuie să ne vadă ca un aliat, ca un partener de încredere. Mai avem timp până la Congres să ne gândim la aceste lucruri și să dăm răspunsuri credibile. Trebuie să mergem mai departe și să construim pe aceste valori”, a conchis Kelemen Hunor.

UDMR a decis în 27 noiembrie, la Consiliul Permanent al Uniunii, ieșirea de la guvernare, recomandarea urmând să fie validată în ședința CRU de sâmbătă, de la Târgu Mureș.

Ela Giurgea, [email protected]