Kelemen Hunor a afirmat la dezbaterea „Voci Maghiare Locale”, de la Târgu Mureș, că sintagma de „stat național” din articol 1 al Constituției „îi exclude, cumva, pe cei care nu sunt români”.
El a adăugat că, de fapt, minoritățile, printre care și cea maghiară, ar trebui să fie recunoscute ca elemente constitutive ale țării, pentru că „realitatea este că în România trăiesc mai multe minorități”.
„România, în sens etnic, nu poate fi stat național. E dificil să vorbim de relații de încredere între societatea majoritară și minoritatea maghiară, cât timp articolul 1 din Constituție ne exclude”, a spus Kelemen Hunor.
El a adăugat că acest „capital de încredere” este foarte important și că, într-o Românie puternică, trebuie rezolvată, pe termen mediu și lung, și această situație a minoritarilor.
Ulterior, acesta a declarat presei că, până acum, nu s-a dat „o definiție foarte exactă, corectă, a sintagmei stat național”.
„Așa cum simțim noi, înseamnă stat național din punct de vedere etnic, ceea ce, am spus de foarte multe ori, din punctul nostru de vedere, nu este în regulă. Fiindcă, până la urmă, există 10, 12, după unii, 15 la sută din populația României, care aparține de altă o etnie, nu contează, maghiari, romi, sași, sârbi, ruși lipoveni și așa mai departe. Dacă se dă o definiție din punct de vedere politic, atunci lucrurile devin mult mai nuanțate. Dar, în acest moment, ceea ce simțim noi, această sintagmă înseamnă stat național din punct de vedere etnic și toți acei care nu sunt de etnie română se simt excluși. Asta am spus și, de aceea, noi de fiecare dată spunem, din 1993 până în 2014, că la un moment dat trebuie să ne gândim foarte serios cum putem redefini primul articol (din Constituție – n.r.)”, a spus Kelemen Hunor, citat de Mediafax.
Acesta a adăugat că UDMR n-a avut niciodată probleme cu sintagma de stat unitar și indivizibil din articolul 1 al Constituției, ci doar cu cea de „stat național”, pentru că maghiarii consideră că România e și patria lor, în care vor să trăiască.
„Știu că există un articol care interzice să modifici această sintagmă din Constituție, de aceea, orice amendare a Constituției trebuie făcută în doi pași, altfel nu se poate umbla la acest articol sau trebuie să ne gândim la o nouă Constituție. Oricum, există o problemă cu acel articol care interzice modificarea”, a spus Kelemen Hunor, adăugând că, dacă s-ar face un referendum „și 100 sau chiar 110 la sută” dintre români ar spune că vor monarhie constituțională, aceasta nu s-ar putea realiza, din cauza acelui articol constituțional.
„Deci, din acest punct de vedere, nu este de acceptat să fie interzis pentru generațiile viitoare să se gândească la viitorul lor, fiindcă nu e normal”, a conchis el.