Kelemen Hunor: Serviciile secrete în Justiție nu au ce căuta. Dacă doar o zecime este adevărat, e o problemă

„Serviciile secrete în Justiție nu au ce căuta. Dacă doar o zecime este adevărat, inclusiv cu protocoalele, este o mare problemă. Sunt pentru servicii perrmante, dar România are nevoie și de o justiție independentă”, a declarat Kelemen Hunor, la Iași, în cadrul unei dezbateri electorale.

Laura Codruța Kovesi, fosta șefă DNA și actualul șef al Parchetului European, a declarat recent că ar mai semnat protocoale cu SRI, aceste documente nefiind nelegale.

„Nimeni, la momentul respectiv, din sistemul judiciar nu a avut o problemă”, a declarat Laura Codruța Kovesi, într-un intevriu pentru ziare.com.

„Dar, din punctul meu de vedere, nu e nimic rău ca un conducator de instituție să facă un acord de lucru, că se numeste protocol sau altfel”, a mai punctat fosta șefă DNA

Protocolul din 2009 dintre SRI și Parchetul General avea 18 pagini, prevedea elaborarea de strategii comune, dar și constituirea de echipe operative comune. În baza acestui protocol, Serviciul Român de Informații a acordat asistență procurorilor, timp de 7 ani.

Protocolul încheiat în 2016 între Parchetul General și Serviciul Român de Informații a ajuns în luna august la opinia publică. O variantă nesecretă care a fost publicată pe site-ul Ministerului Public și una secretă, ce a apărut câteva ore mai târziu, pe Facebook-ul lui Darius Vâlcov. Ambele au fost semnate în aceeași zi, chiar înainte de alegerile din 2016. În timp ce protocolul public era unul strict tehnic, realizat în baza legii, cel secret era o continuare a protocolului din 2009.

Curtea Constituțională a stabilit în primăvara acestui an, cu privire la încheierea protocoalelor secrete dintre Ministerul Public și SRI, că acestea sunt în afara ordinii constituționale și au obligat legiuitorul să lupte contra unei paradigme juridice neconstituționale de peste 9 ani.

CCR precizează că, analizând conținutul lor celor două protocoale, respectiv Protocolul nr.00750 din 4 februarie 2009 și Protocolul nr.09472 din 8 decembrie 2016, se constată că obiectivele ce au vizat, în principal, „planurile comune de acțiune” și „echipele operative comune” stabilite prin primul Protocol [art.3 lit.g)], în condițiile în care acest articol nu se prevede doar la cooperarea în vederea prevenirii amenințărilor securității naționale, ci vizează și combaterea „infracțiunilor grave”, depășesc cadrul legal, în condițiile în care SRI nu are calitatea de organ de urmărire penală și, prin urmare, nici competență în acest domeniu.