Kelemen Hunor: Vizita lui Iohannis în Ținutul Secuiesc poate fi privită ca o încercare de a-și asigura voturile maghiarilor
„La alegerile prezidențiale, majoritatea maghiarilor a votat cu Klaus Iohannis. Se spune că cele mai multe voturi le-a primit în Ținutul Secuiesc, da, pentru că acolo maghiarii sunt majoritari, dar, dacă ne uitam și la Cluj sau la Partium, și aici peste 80% sau poate chiar mai mult au votat cu Iohannis. Maghiarii care merg la vot, mai degrabă preferă să voteze un sas decât un român, chiar dacă au ce să îi și reproșeze, iar acest lucru cred că este valabil și în 2017″, spune Kelemen Hunor, într-un interviu pentru ziarul de limbă maghiară Szabadság, arătând și că, în acest context, Iohannis s-a întâlnit în același timp cu toți liderii administrației locale din Ținutul Secuiesc, lucru care ar putea fi interpretat drept un mesaj potrivit căruia consideră Ținutul Secuiesc drept o „entitate”.
În același timp, liderul UDMR a vorbit în termeni destul de duri despre progresele realizate de România în ultimii 100 de ani, referindu-se la Centenarul Unirii și la anul 2018, în care cea mai mare greșeală pe care o poate face partidul său este să stea „precum ariciul” și să-și plângă de milă.
„Mă tem uneori însă că, pentru că, în ajunul Centenarului, România nu va avea prea multe realizări de prezentat, de aceea vor apela la retorica naționalistă de prost gust prin care încheie acești 100 de ani, la fel cum a procedat și rectorul Universității ‘Babeș- Bolyai’. Nu vor putea să spună că au construit nici măcar 1.800 de km de autostradă, că, în sfârșit, după 100 de ani, au reușit să conecteze regiunile istorice. La fel cum nu putem spune că trenul de la București la Alba Iulia ajunge mai repede decât în urmă cu 100 de ani. Dimpotrivă, vor putea să spună că astăzi faci o oră și jumătate mai mult de la Alba Iulia la București, decât se făcea acum 100 de ani. Deci, din acest punct de vedere, am dileme serioase referitor la ce va putea prezenta statul român ca realizare în afară de faptul ca de 100 de ani această țară există. Și atunci, în astfel de situații, sunt tentați să aniverseze cei 100 de ani printr-o retorică naționalistă și cu tot felul de sloganuri”, a mai spus președintele UDMR.
Acesta a mai spus și că, în 2015, imediat după alegerea în funcție a președintelui Klaus Iohannis, i-a făcut o propunere referitoare la un pact dintre majoritate și minoritate, prezentându-i chiar și o propunere concretă de text. Printre altele, UDMR a propus atunci eliminarea din disputele interne a problematicii minorităților naționale, tocmai pentru că „atunci când nu există argumente solide într-un anumit context, este evocată, de obicei, problematica maghiară, de exemplu, că se fură Transilvania, se urmărește dezbinarea țării, etc. Știu că toate acestea aproape că sunt iluzii, pot părea ușor naive, dar dacă partidele ar fi de acord cu pactul propus de noi, lucrurile ar fi mult mai simple”, a mai explicat liderul Uniunii.