Kelemen: Trebuie să ne împrietenim din nou cu metodele democratice ale opoziției politice

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă că reprezentanții Uniunii trebuie să se „împrietenească din nou cu metodele democratice ale opoziției politice”, pentru că folosirea acestor instrumente nu va însemna o altă direcție în politica lor, el apreciind că „nu e tragedie să fii în opoziție”.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, în fața delegaților la ședința Consiliului Reprezentanților Unionali (CRU) al UDMR de la Târgu Mureș, că Uniunea este de un an și jumătate în opoziție, Guvernul având un sprijin parlamentar de 70 la sută și că a optat pentru un rol de „opoziție constructivă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Trebuie să ne împrietenim din nou cu metodele democratice ale opoziției politice, nu trebuie să ne prefacem că folosirea acestor instrumente ar însemna o altă direcție în politica noastră. Politica să fie o sală de așteptare, în care doar să stăm, fără să deranjăm pe nimeni? Ne-am confruntat cu provocări grele în ultimii ani și nimic nu spune că situația se va schimba. Nu e tragedie să fii în opoziție. Dacă drepturile nu s-ar revoca, n-ar trebui să ne temem”, a spus Kelemen Hunor.

EXTERNE Avionul de pasageri prăbușit în Kazahstan a fost avariat de o rachetă Panțir din Cecenia. Kadîrov se apără: Drone ucrainene au atacat Groznîi

18:59

ACTUALITATE Motivul pentru care NU ar trebui să încălzești mâncarea în recipiente de plastic la microunde. Ce pericol ascunde acest obicei

18:48

Președintele UDMR a susținut că „permanent se inventează ceva nou, se încearcă reorganizări care nu înseamnă o schimbare de situație în direcția dorită” și din ce în ce mai des constată „că păstrarea drepturile obținute e o provocare la fel de mare ca pășirea înainte”.

El a vorbit despre o „perversitate politică”, arătând că „unde stau apărătorii legilor se nasc decizii care contravin legilor”, dând exemplul Colegiului „Szekely Miko” din Sfântu Gheorghe, în cazul căruia a fost trimis în judecată liderul UDMR Marko Attila.

„Tot prin instituțiile justiției se încearcă să ni se transmită mesajul că un ungur nu trebuie să trăiască cu drepturi depline, că poate face pușcărie. Tot o arătare a mușchilor e că poliția politică urmărește reprezentanții maghiarilor. Nu cred că pentru albumul de fotografii. Primarul din Târgu Mureș elimină în afara orașului acțiunile ungurești (se referă la Festivalul „Vâltoarea” din această vară, pentru care nu s-a aprobat organizarea în centrul orașului – n.r.), pentru el ungurul bun e ungurul tăcut, care nu ține la identitatea lui și nu vrea nimic”, a spus Kelemen Hunor.

El a arătat că, și din opoziție, UDMR a reușit să formuleze unele propuneri acceptate de coaliția de guvernare, în ceea ce privește legea descentralizării și modificarea Constituției – fraza prin care se arată că minoritățile naționale sunt parte constitutivă a națiunii.

„Nu s-a reușit impunerea de spații geografice cu statut special. S-a amânat reforma administrativă, regionalizarea, care ar fi fost fatală pentru noi. La începutul verii am propus o lege globală pentru descentralizare. În urma dialogului cu Guvernul, legea votată recent poartă și amprenta noastră, deși n-am obținut chiar tot. Votarea acestui proiect s-ar fi făcut și fără noi, dar faptul că s-a acceptat un număr mare de propuneri recunoaște competența noastră. Arată că în viața politică românească nu suntem izolați. Nu trebuie să acceptăm miracole și nu credem că munca noastră o va face altcineva”, a spus Kelemen Hunor.

El a mai afirmat că strângerea a circa 200.000 de semnături pentru un referendum privind regiunile de dezvoltare din Ținutul Secuiesc și Partium arată că intențiile UDMR sunt în armonie cu doleanțele comunității.

„În 8 decembrie n-o să fie plebiscit, dar am arătat voința comunității. Când se va pune problema reorganizării administrative, vom relua. Nu vrem să luăm nimic de la nimeni. Ce cerem noi nu trebuie luat de la alții, dar, în problemene noastre, noi vrem luăm decizii. Acest țel se obține prin dialog și instrumente politice, prin convingerea societății românești, cum scrie în programul Uniunii. Spunem același lucru și în Guvern și în Parlament și pe șoseaua din Covasna. Sunt alte căi, viața va mai crea situații când va fi nevoie de aceste metode. Autonomia culturală, regională și teritorială nu se exclud între ele, ci se completează. N-avem iluzii ce șanse are realizarea planurilor noastre, dar asta nu înseamnă că stăm nemișcați și așteptăm o minune”, a conchis Kelemen Hunor.