Proiectul UDMR privind autonomia Ținutului Secuiesc prevede că în județele viitoarei regiuni autonome „învățământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare, iar predarea celeilaltei limbi se efectuează de către profesori a căror limbă maternă este acea limbă, iar predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în școlile primare începând cu clasa a doua”.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a susținut că această prevedere „nu este ceva care să fie făcut cu forța”.
„Se învață limba română, așa cum noi am propus în școlile cu predare în limba maghiară, iar limba maghiară intră ca disciplină în școlile românești, așa cum există în Tirolul de Sud, ca să existe un bilingvism încă din copilărie. Restul materiilor sunt predate în limba română, nu se bulversează sistemul, dar va intra și această disciplină, nu spunem că e obligatorie sau facultativă, ci doar că se predă. Dacă vorbim de un bilingvism real, cred că e o ofertă, o posibilitate, nu este ceva care să fie făcut cu forța. Un om care cunoaște mai multe limbi este un om mai valoros”, a spus Kelemen.
Potrivit acestuia, un profesor care are limba maternă româna va preda la clasele românești, dar și în școala cu predare în limba maghiară pentru a preda disciplina limba română, după manuale specifice pentru copiii maghiari.
În prezent, învățarea limbii maghiare în școlile românești este opțională, în timp ce în școlile cu predare în limba maghiară româna este disciplină obligatorie din clasa întâi.
Proiectul UDMR, care a fost prezentat de Kelemen Hunor, joi, la Cluj-Napoca, are 97 de articole și va fi postat pe site-ul UDMR în limbile română și maghiară, dar va fi tradus și în engleză.
Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ținutului Secuiesc, regiunea formată din județele Harghita, Covasna și Mureș ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și prezentului statut”.
Proiectul prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional și unul executiv cu președinte care să participe la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.