Klaus Iohannis, despre Regele MIHAI I: Ziua de 23 august ne arată diferenţa pe care o poate face un singur om în faţa urii

Președintele Klaus Iohannis a subliniat, vineri, importanța Zilei de 23 august ca un simbol al curajului în fața regimurilor totalitariste, evocându-l pe Regele Mihai I și decizia sa de acum 80 de ani, care a schimbat cursul celui de-Al Doilea Război Mondial și a salvat România de la un dezastru iminent.

În mesajul său, cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, șeful statului evidențiază că această zi nu doar onorează memoria celor care au suferit sub regimuri totalitare, ci și reamintește de sacrificiile celor care au luptat pentru democrație și libertate, în pofida unor condiții extrem de dificile.

Totodată, șeful statului aminteşte că în urmă cu 85 de ani era semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, „un acord cumplit în urma căruia destinele a milioane de oameni au fost sacrificate pentru interesele unor regimuri criminale”.

Politicile naziste și sovietice au condus la Holocaust și genocid, la deportări, la despărțirea familiilor, la foamete și numeroase abuzuri. Aceste orori au lăsat cicatrici și traume care au afectat generații întregi, nevoite să se confrunte cu sărăcia și cu persecuțiile regimurilor totalitare.

Chiar sub amenințarea unor pedepse crunte, oamenii nu au putut fi reduși la tăcere și au găsit puterea de a trece de cenzura vremurilor, iar exemplul celor care au rezistat în fața opresorilor rămâne înscris în istorie ca dovadă de tărie de caracter și hotărâre, explică Iohannis.

El transmite că, în prezent, Europa este un loc mai sigur, iar România a devenit un pilon în asigurarea stabilităţii şi a securităţii regionale, iar ţara noastră contribuie activ la apărarea valorilor şi a principiilor democratice şi reprezintă un model în ceea ce priveşte promovarea ordinii mondiale bazate pe reguli şi pe respectarea dreptului internaţional.

În acelaşi timp însă, vedem cum astăzi, sub diferite forme, populismul şi discursul instigator la ură îşi fac din nou simţită prezenţa şi tocmai de aceea este necesară vigilenţa întregii societăţi, pentru a nu ne expune riscului ca toate aceste valori la care România a aderat să fie duse în derizoriu.

În acest sens, este imperativ să ne opunem oricăror derapaje la adresa statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi să fim conştienţi de pericolul reprezentat de ascensiunea forţelor extremiste care ameninţă democraţia. Inacţiunea a facilitat, de-a lungul timpului, propagarea răului, a discriminării şi a intoleranţei.

Astăzi ne reînnoim angajamentul de a reacţiona atunci când valorile democratice sunt periclitate. Apărarea şi promovarea adevărului istoric constituie o datorie de onoare faţă de victimele totalitarismelor, precum şi faţă de generaţiile tinere, care trebuie să cunoască trecutul tragic şi să se dezvolte şi să prospere într-o lume paşnică şi unită, afirmă Iohannis.

Președintele mai spune că, fiecare dintre noi, avem puterea de a răspunde şi de a acţiona atunci când valorile şi principiile esenţiale sunt puse în pericol, precum şi responsabilitatea de a-i susţine pe cei care luptă pentru păstrarea libertăţii şi a democraţiei.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declaraţie din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului şi Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, arată Klaus Iohannis.

CITEȘTE ȘI:

Nicolae Ciucă, mesaj de Ziua Națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: „Poporul nostru a luptat mereu pentru libertate”

Mesajul premierului Ciolacu cu ocazia Zilei Europene a Comemorării Victimelor Stalinismului, Nazismului, Fascismului și Comunismului de 23 august