Klaus Iohannis, în campanie timpurie pentru alegerile prezidențiale

Klaus Iohannis este principalul susținător al referendumului pe Justiție, promotor al unui proiect național pe Educație și actor politic ce propagă în general ideile și mesajele Uniunii Europene. Imaginea sa face parte dintr-un nou spectru de politicieni ce încearcă să se detașeze de clasica opțiune de vot la scrutinele electorale naționale.

Principalii aliați ai lui Klaus Iohannis sunt PNL, ce este la rândul său într-un proces de cosmetizare politică, și proaspăta Alianță 2020 USR-PLUS. Astfel, se prefațează o campanie politică lungă a lui Klaus Iohannis, având în vedere că în 2020 se vor desfășura alegerile locale și parlamentare.

Președintele a declarat că va face campanie pentru referendumul pe Justiție și pentru prezidențiale, „pentru o Românie dreaptă, justă, așa cum și-o doresc românii, nu așa cum și-o doresc pesediștii”.

JUSTIȚIE Fostul lider al grupării Sportivilor, unul dintre cei mai periculoși infractori, a fost EXTRĂDAT din Italia și este încarcerat în Penitenciarul Rahova

00:39

ÎN OPOZIȚIE Rectorul SNSPA, Remus Pricopie: „Este bine că USR nu a intrat la guvernare. Asta era o altă idee total greșită ca toți să aibă un singur candidat”

00:17

„Voi fi acuzat că fac campanie. Dar este normal să fac campanie pentru România, nu pentru altceva. Eu de când sunt președinte mă implic pentru România. Și voi face și pentru referendum și pentru prezidențiale, dar pentru o Românie dreaptă, justă, așa cum și-o doresc românii, nu așa cum și-o doresc pesediștii. S-au adoptat în acești doi ani și jumătate nenumărate greșeli, decizii împotriva justiției, României. Eu voi face campanie împotriva acestor abuzuri și decizii, pentru că e datoria oricărui om cinstit, patriot, pro-european să facă campanie pentru o Românie mai bună. Eu mă voi implica. Dragi români, vă aștept la referendum”, a spus Klaus Iohannis.

„Vreau să văd cine e cu mine pentru o Românie într-o UE, cine e cu mine pentru o societate dreaptă, performantă. Asta îmi doresc și vreau să știu de la voi. Nu contează votul pesediștilor. Nu. Acum contează votul românilor. Și dacă românii vor ieși la vot atunci vom schimba România. Există soluții pentru România. Știu cum să le pun în practică, dar pentru acest demers am nevoie de votul românilor”, a mai afirmat șeful statului.

De imaginea și colaborarea președintelui Klaus Iohannis beneficiază PNL și USR-PLUS.

Pe 9 aprilie, Klaus Iohannis a discutat cu PNL, la una din vilele de protocol, despre posibilitatea participării șefului statului la mitingurile PNL pentru susținerea referendumului pe justiție, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

Neoficial, referendumul pe Justiție organizat în aceeași zi cu alegerile europarlamentare, 26 mai, este văzut ca oferta electorală a actualului președinte pentru alegerile prezidențiale de anul acesta dar și pentru cele europarlamentare. De asemenea, opoziția politică speră la o prezență crescută la urnele pentru Parlamentul European cât și la referendum.

În acest context, Klaus Iohannis a lansat recent a treia sa carte, „EU.RO. Un dialog deschis despre Europa”, un ghid ce realizează sinteza istoriei Uniunii Europene, a instituțiilor care o definesc, a valorilor ei și a principalelor provocări pe care le înfruntă în prezent.

Președintele a declarat, la lansarea cărții sale, că a scris-o datorită interesului crescut în afaceri europene pe care l-a văzut în contextul deținerii de către România a Președinției Consiliului UE. Iohannis nu a ratat ocazia de a se poziționa împotriva Guvernului PSD-ALDE, declarând la lansarea cărții: „Foarte mulți politicieni, până și cei dintre pro-europeni, când discută în formate europene la Bruxelles sau în general sunt foarte entuziaști, discută, rezolvă probleme, au o abordare pro-europeană. După, se duc acasă în campanie electorală și dau vina pentru toate nereușitele de acasă pe UE. Avem și noi un astfel de Guvern și un astfel de partid majoritar care este declarat antieuropean, nemulțumit de ce se întâmplă la Bruxelles, cum suntem tratați, ca și cum problemele noastre ar fi fost create la Bruxelles”.

Președintele este și inițiatorul proiectului „România Educată”. Potrivit descrierii proiectului, „Administrația Prezidențială a derulat o amplă dezbatere publică privind educația din România, ale cărei prime două etape s-au derulat în perioada 2016-2018”.

În cadrul unei dezbateri organizate de One World Romania, Klaus Iohannis a declarat: „Corupția are întotdeauna, actul de corupție, doi actori – unul care dă și unul care primește. Cel care dă și cel care primește au o vină comună și faptul că nu suntem noi mai vehemenți împotriva corupției, cu siguranță, se datorează și faptului că, la noi, încă nivelul de educație nu este optim. Acesta este unul dintre motivele de bază pentru care am început să lucrez pe proiectul «România Educată»”.

Liderul PSD Liviu Dragnea și coaliția de la guvernare s-a situat în opoziție față de Klaus Iohannis, încercând să contracareze declarațiile și acuzele lansate de la Cotroceni.

Pe 11 aprilie, Liviu Dragnea declara, referitor la o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale, că o decizie în acest sens va fi luată după alegerile europarlamentare: „Bănuiesc că sunt mulți și la noi pregătiți să candideze și sunt mulți care și-ar dori. O să luăm decizia după europarlamentare. Am fost întrebat și eu – candidați, nu candidați. O să decidem după europarlamentare. Indiferent, Iohannis are o singură obsesie – ori să intru la pușcărie. Mie nu mi-e frică de Iohannis. Eu așa știu și nu știu de acum (îi e frică de o candidatură a lui Dragnea – n.r.). Iohannis nu e greu de bătut pentru că nu a făcut nimic 4 ani și jumătate. Nu a făcut decât rău. Blocaje și blocaje. Am citit pe undeva că pe Facebook a început să i se spună Blocanis. O să rămână cu referendumul ăsta inutil”.

De altfel, președintele Iohannis a trimis mai multe legi inițiate de PSD-ALDE înapoi la reexaminare și în același timp a sesizat și Curtea Constituțională cu privire la o parte.

Coaliția PSD-ALDE încă nu a anunțat o decizie în legătură cu candidatul la alegerile prezidențiale.

Referitor la subiect, președintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat că e pregătit să își asume candidatura pentru un mandat la Cotroceni după ce o să vadă datele din sondaje. El a afirmat că a discutat în cadrul coaliției și anunțul despre o eventuală candidatură îl va face după europarlamentare.

Călin Popescu Tăriceanu l-a acuzat pe șeful statului, la sfârșitul lunii martie, referitor la inițierea referendumului pe justiție, că vrea să fure startul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale.

Liderul PLUS Dacian Cioloș nu exclude însă posibilitatea de a candida la alegerile prezidențiale, fie într-o formulă comună cu USR, fie să susțină un candidat care „să fie în continuare de partea forțelor democratice din România, care să susțină programul politic pe care îl avem și noi”.

„E evident un subiect important, pentru că intenția noastră este să obținem o majoritate politică în viitorul Parlament care să ne permită să modificăm și Constituția și deci președintele va avea un rol important aici”, a declarat Dacian Cioloș la începutul lunii martie.

Referendumul declanșat de președintele Klaus Iohannis pe domeniul justiției este doar unul consultativ. Pentru a putea fi validat, trebuie să participe cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.

Întrebările sunt:

1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?.

În acest caz, rezultatul referendumului consultativ ar reprezenta o voință populară care poate fi aplicată doar prin Legislativ.

Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat, pentru MEDIAFAX, că, după referendumul diin 26 mai, este necesar un proiect de lege de modificare a Constituției, deoarece temele ce rezultă din întrebări fac subiectul revizuirii legii fundamentale.