Preşedintele Klaus Iohannis a făcut declarații, joi, la întrebările presei, privind taxa de solidaritate pe care statul vrea să o încaseze de la cel mai mare contribuabil la buget, OMV Petrom, după obținerea unui profit record în 2022, susținându-l pe ministrul liberal al Energiei, și arătând cu degetul spre șeful social-democrat al Ministerului Finanțelor, și asta în contextul în care în aceeași declarație a deplâns faptul că principalele partide din coaliție de guvernare, PNL şi PSD, aruncă de la unul la celălalt responsabilitatea unui eșec din ce în ce mai probabil ca OMV Petrom, cel mai mare producător de ţiţei şi gaze din România, să nu trebuiască să achite contribuţia de solidaritate de 60% din profitul ieșit din comun pe 2022, introdusă în legislația națională prin preluarea Regulamentului UE din octombrie, asta deși calculele preliminare ale companiei arată că nu depășește pragul de 75% din cifra de afaceri din sectoarele vizate de normativul european.
Președintele Klaus Iohannis a ținut partea Ministerului Energiei, condus de liberalul Virgil Popescu, spunând că Ministerul Finanțelor, condus de Adrian Câciu, este cel care a discutat chestiunea privind taxa de solidaritate pe care ar trebui sau nu să o plătească OMV Petrom – care a anunțat un profit-record de 10,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2,1 miliarde de euro – ca răspuns la întreabarea presei în timpul declarațiilor dinaintea participării la reuniunea extraordinară a Consiliului European.
„Care este părerea dumneavoastră despre această situație creată cu OMV, cu plata taxei de solidaritate. Cine a greșit? Guvernul? Este vorba despre o incompetență a Guvernului, o scăpare? PSD a greșit? PNL? Pentru că sunt acuze din partea celor două partide. Cum vedeți dumneavoastră acestă situație creată, va plăti OMV acea taxă?”, a fost întrebarea unui jurnalist prezent la conferință.
„Dacă va plăti sau nu, o să vă spună cu siguranță cei care au făcut normativul, adică Ministerul Finanțelor. Am fost puțin surprins când m-am informat, după aprobare, cum s-a discutat această chestiune și am aflat că, de exemplu, Ministerul Energiei nu a fost cooptat în discuție. Deci chestiunea s-a discutat la nivel de Finanțe, ceea ce este în principiu în regulă, fiindcă vorbim despre o taxă sau un impozit, cum doriți. Am fost informat că se lucrează la acest act și solicitarea mea a fost una singură: ca acest act să fie legal și clar, adică să nu încalce nici o directivă și nici o lege în vigoare în România și să fie atât de clar încât să nu apară discuții dacă este sau nu este. Ei, rezultatul îl vedem cu toții la televizor, toată ziua-bună ziua se discută dacă este sau nu este. Cred că cei care au lucrat pe document trebuie să îl clarifice. Nu-i nimic pierdut. Dar aruncarea vinei dintr-o curte politică în altă curte politică, pot să vă spun sigur că nu rezolvă problema”, a răspuns șeful statului.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat, tot joi, că toate companiile din energie, inclusiv gigantul OMV Petrom, trebuie să achita taxa de solidaritate la finalul lunii iunie, iar până atunci, Fiscul va continua verificările. În ceea ce privește regulamentul european șeful de la Finanțe a spus că instituția nu a fost consultată. „Nu am fost consultați atunci când s-a realizat acest regulament. Ceea ce vom vedea la final, la nivelul lunii iulie, este că aceste companii vor achita taxa de solidaritate. Toate elementele despre care dumneavoastră mi le cereți ca detalii sunt în atributul ANAF și există instrumente prin care elementele pe care le-a enunțat o anumită companie să se vadă dacă sunt corecte sau incorecte”, a declarat Adrian Câciu.
Contribuția de solidaritate pentru anul fiscal 2022 a fost impusă prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 186, publicată în 29 decembrie 2022, după ce autoritățile române au transpus regulamentul dedicat decis la nivel european.
Proiectul Ordonanţei de urgență a Guvernului privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, aprobată ca OUG 186/2022, a fost inițiată de Minsterul Finanțelor, în timp ce reprezentanții Ministrului Energiei sunt cei care au luat parte la elaborararea rnormativului european.
„În baza rezultatelor financiare preliminare aferente anului 2022 ale OMV Petrom și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, se așteaptă ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având mai puțin de 75% din cifra de afaceri în sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului”, a transmis OMV Petrom.
Cumulat, segmentele Explorare și Producție, plus Rafinare și Marketing, cele care sunt vizate de contribuția de solidaritate, ar însuma sub pragul de 75% din totalul vânzărilor consolidate. Conform datelor consolidate neauditate, vânzările totale au ajuns la 78,25 miliarde de lei, din care cele aferente segmentului Explorare și Producție – 16,27 miliarde de lei, iar Rafinare și Marketing – 31,26 miliarde de lei, deci însumat 47,63 de miliarde lei, ceea ce reprezintă sub 61% din veniturile totale, și ar conține și elemente care nu sunt incluse în reglementările OUG 186/2022.
„Regulamentul UE 2022/1854 a introdus o contribuție de solidaritate, care a fost transpusă în legislația locală a statelor membre până la sfârșitul anului 2022, și este aplicabilă pentru 2022 și/sau 2023. Reprezintă o contribuție care se aplică profiturilor suplimentare ale societăților care operează în sectoarele petrolului, gazelor naturale, mineritului și rafinării și se calculează pe baza profiturilor fiscale obținute de aceste societăți, determinate în conformitate cu normele fiscale naționale, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor fiscale obținute în perioada 2018 – 2021. România a transpus acest regulament prin OUG 186/2022, aprobată și publicată în decembrie 2022. Această ordonanță urmează să fie supusă procesului de aprobare în Parlament, ca atare poate fi obiectul unor modificări. De asemenea, intervenții noi pe partea de reglementare și fiscalitate pot avea un impact asupra rezultatelor financiare ale OMV Petrom”, a transmis Grupul, în raportul publicat pe 2 februarie.
Din nota de fundamentare a OUG 186/2022 se poate vedea cât estimase statul că va încasa prin această nouă taxă, estimare din care reiese că luase în calcul și o sumă considerabilă de la OMV Petrom, care este deținută în proporție de 51,1% de compania-mamă din Austria, 20,6 % de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,7%) și fizice (3,3%), conform datelor oficiale la 31 decembrie 2022.
Mai concret, Guvernul estimase că, din această suprataxă, bugetul de stat ar putea câștiga aproximativ un miliard de euro în acest an.
„Venitul din contribuția de solidaritate a fost estimat pentru anul 2023 la circa 3,9 miliarde lei, pe baza mediei profiturilor impozabile anuale din perioada 2018-2021, realizate de principalii contribuabili care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor”, conform notei de fundamentare a OUG 186/2022.
De precizat că a doua mare companie din energie din țară vizată de regulamentul european, Romgaz, a estimat că va plăti 906,1 milioane de lei „contribuția de solidaritate”, conform Referatul privind bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2023, dat publicității la câteva zile după anunțul OMV Petrom.
În aceeași declarație, șeful statului a vorbit, la întrebarea jurnaliștilor, și despre eventuale complicații a momentul rocadei stabilită în acordul coaliției, respectiv dacă va semna numirea lui Marcel Ciolacu, președintele PSD, ca premier, după ce, de curând, liderul social-democrat a făcut o declarație conform căreia anii dumneavoastră de mandat au fost ani pierduți din cauza ranchiunei.
„Câteodată, unii politicieni merg la televizor și îi ia gura pe dinainte, ca să zic așa. Dar nu cred că cineva a uitat sau nu a înțeles că această coaliție a apărut dintr-o nevoie, țara trebuie să fie guvernabilă și țara trebuie să aibă un guvern stabil în aceste vremuri tulburi. Și atunci trebuie să avem puterea interioară să trecem, cu mai multă sau mai puțin lejeritate, peste anumite declarații mărunte și să vedem care este în realitate interesul României. Și atunci când coaliția va decide să facă o schimbare de guvern, se vor prezenta toate părțile interesate, îmi vor prezenta punctele de vedere și, în conformitate cu Constituția, voi lua atunci decizia care mi se va părea cea mai bună pentru România”, a declarat șeful statului.