Klaus IOHANNIS le transmite liderilor europeni că Ucraina și Republica Moldova rămân teme de prioritate ABSOLUTĂ

Președintele României, Klaus Iohannis, a reiterat la Consiliul European faptul că Ucraina, alături de Republica Moldova, rămân teme de prioritate absolută și a insistat asupra necesității unei abordări de securitate care să includă întreaga regiune a Mării Negre.

Liderii europeni au discutat despre modalitățile de continuare a oferirii sprijinului adecvat Ucrainei, pe toate dimensiunile, în special în ceea ce privește asistența militară pentru susținerea capacităților de apărare ale Ucrainei, fiind urgentă furnizarea de mijloace de apărare aeriană și muniții, transmite Administrația Prezidențială.

a participat, în perioada 17-18 aprilie 2024, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Reuniunea Consiliului European a debutat cu o recepție oferită de către Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor, în contextul deținerii de către Belgia a președinției rotative a Consiliului UE. Dialogul liderilor a continuat, în cadrul reuniunii Consiliului European, cu abordarea temelor de pe agendă, respectiv conflictul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, relațiile UE-Turcia și noul pact european pentru competitivitate.

În ceea ce privește situația din Ucraina, liderii europeni au discutat despre modalitățile de continuare a oferirii sprijinului adecvat Ucrainei, pe toate dimensiunile, în special în ceea ce privește asistența militară pentru susținerea capacităților de apărare ale Ucrainei, fiind urgentă furnizarea de mijloace de apărare aeriană și muniții.

Președintele României a reiterat faptul că Ucraina, alături de Republica Moldova, rămân teme de prioritate absolută și a insistat asupra necesității unei abordări de securitate care să includă întreaga regiune a Mării Negre. În acest context, a arătat nevoia unui sprijin multidimensional continuu și consolidat pentru Ucraina. În egală măsură, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru avansarea rapidă a procesului de aderare la Uniunea Europeană a celor două state, în cadrul unui proces predictibil și susținut.

Un alt subiect discutat a fost cel legat de evoluțiile recente din zona Orientului Mijlociu, cu precădere atacul recent al Iranului asupra Israelului, precum și situația umanitară din Fâșia Gaza și prevenirea escaladării tensiunilor în regiune.

Liderii au condamnat ferm atacul Iranului asupra Israelului, reiterând solidaritatea cu poporul israelian și au transmis apelul la detensionarea situației din regiune. Aceștia au reliefat, în raport cu situația din Gaza, necesitatea eliberării necondiționate a tuturor ostaticilor, precum și angajamentul ferm față de o pace durabilă pornind de la soluția bazată pe coexistența a două state, se arată în comunicatul președinției.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat reacția României de condamnare a acestui atac și a exprimat solidaritate deplină cu poporul israelian în aceste momente, pledând pentru un mesaj ferm și unitar al statelor membre UE față de Iran, pentru a evita o escaladare suplimentară a situației. De asemenea, Președintele României a evidențiat și importanța cooperării cu partenerii internaționali în acest scop, conform sursei citate.

Liderii europeni au avut o discuție aplicată și cu privire la perspectivele relației UE-Turcia. Președintele Klaus Iohannis a salutat oportunitatea discuției și a exprimat sprijinul pentru o relație puternică și strategică a UE cu Turcia pe termen lung. Președintele României a arătat că, mai ales în contextul geopolitic dificil actual generat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, o relație puternică UE-Turcia rămâne o prioritate strategică de lungă durată pentru Uniunea Europeană și a exprimat susținerea pentru examinarea unor posibili pași suplimentari, în special în domeniile dialogului politic și al cooperării sectoriale, în linie cu propunerile formulate de Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța asigurării condițiilor de concurență echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităților naționale, a simplificării și a reducerii poverii administrative ca priorități orizontale.

În acest sens, a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcționarea pieței unice, ca pilon al competitivității, inclusiv prin raportare la cele patru libertăți de circulație, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spațiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre.

CITEȘTE ȘI: