Klaus Iohannis RESPINGE propunerea ca ADINA FLOREA să conducă DNA. Nici unul din cei propuși de Tudorel Toader nu îndeplinește CONDIȚIILE LEGALE

În luna octombrie, ministrul justiției, Tudorel Toader, a transmis președintelui Klaus Iohannis următoarele propuneri de numire a unor procurori în funcții de conducere:

– Adina Florea, pentru funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție;

– Florena-Esther Sterschi, pentru funcția de procuror șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

– Elena Giorgiana Hosu, pentru funcția de procuror șef adjunct al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

– Iuliana Nedelcu, pentru funcția de procuror șef adjunct al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

– Antonia-Eleonora Constantin, pentru funcția de procuror șef al Secției Judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

„În conformitate cu dispozițiile art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare și, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României respinge propunerile înaintate de către ministrul Justiției, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile de legalitate necesar a fi întrunite, în mod obiectiv, de către procuror, pentru a fi numit într-o funcție de conducere, respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. (2) prin raportare la articolul 48 alin. (10) și (12) din Legea nr. 303/2004″, transmite Administrația Prezidențială.

Potrivit articolului 48, alineatul 10, din legea nr. 303/2004, modificată și publicată în Monitorul Oficial pe 15 octombrie 2018, „nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au interes personal, ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitatea a atribuțiilor prevăzute de lege”.

Alineatul 12 al aceluiași articol stipulează că „înainte de numirea în funcțiile de conducere, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifică și comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea”.

Adina Florea nu a dorit să comenteze decizia președintelui României, însă se pare că o prevedea și a avut grijă să își asigure un post de conducere în altă unitate.

„Nu comentez, este decizia domnului președinte, nu am ce să comentez”, a declarat pentru Mediafax, Adina Florea, În prezent, ea este procuror-șef adjunct al Secției pentru anchetare a magistraților.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader îl acuză acum pe președintele Klaus Iohannis de dublu standard în ceea ce privește respingerea numirii Adinei Florea la conducerea DNA, precizând că atunci când a propus procurorul-șef pentru DIICOT, șeful statului nu a întrebat despre declarația de la CNSAS.

„Nu am fost foarte surprins de refuzul președintelui, dar sigur am fost surprins de motivarea, justificarea acestor respingeri. Președintele a vrut să meargă pe argumente de legalitate, că așa îi dă voie legea, dar, după părerea mea, le-a greșit și vă spun de ce anume. Pentru că a scris pe o pagină, nici pagina nu era toată ocupată, și în final spune că dosarul nu a avut între piesele lui acolo și solicitarea/răspunsul de la CNSAS precum că respectivii candidați nu au fost colaboratori ai fostei Securități. Obligația de verificare la CNSAS nu îi revine președintelui, potrivit unui articol din legea 303/2004 cu modificări, obligația revine chiar Consiliului Superior al Magistraturii, iar CNSAS ar trebui să răspundă în 15 zile, oricum declarația pe care magistrații o dau pe proprie răspundere că nu sunt și nu au fost”, a declarat ministrul Justiției, după ședința Comitetului Executiv Național PSD.

„Nu poți să reproșezi unuia ce a făcut sau ce nu a făcut altul. Cu foarte puțin timp în urmă, am propus procurorul-șef pentru DIICOT. Nu a întrebat președintele despre declarațiile de la CNSAS, că au fost sau nu au fost. Și atunci îți pui întrebarea: cum stăm cu egalitatea, cu același standard de verificare, evaluare? Sau folosim un dublu standard, adică unuia îi spui «domnule, nu ai avut relațiile de la CNSAS că nu ai fost și nu ești colaborator», iar pe unul îl treci fără nicio problemă. Care să fie explicația? Sigur că eu nu am de unde să o știu, dar același dublu standard, și este probabil o coincidență că nu mă gândesc la altceva, faptul că, la rândul lui, când eram în CSM, Secția de procurori, procurorul general, când l-am audiat pe candidatul pentru DIICOT nu a întrebat nimic, era foarte valoros, dovadă că au dat aviz favorabil, chiar dacă acel candidat avea pe secția de la Inspecția Judiciară o acțiune disciplinară. Când să vină vorba de alți candidați, nu numai că i-a întrebat procurorul general, dar chiar s-a pus el cu o zi înainte și le-a făcut sesizare la Inspecția Judiciară”, a completat ministrul.

Întrebat ce va face mai departe, Toader a precizat: „În România sunt 2.600 de procurori care nu sunt toți pe lângă lege și Constituție. Avem un bazin din care să selectăm. Dar să vedem și după aceea vă comunic opțiunea. Tot o situație ipotetică. Vă răspund atunci când va fi cazul. Eu sunt lămurit, dar trebuie să se lămurească alții întâi. În sensul prevederilor din lege și Constituție”.