Președintele României, Klaus Iohannis a anunțat, marți, că intră în competiția pentru funcția de secretar general al NATO.
Iohannis a afirmat că își asumă această candidatură „în numele României”.
Am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO, a declarat Iohannis.
Marți dimineață, Administrația Prezidențială anunțase că Iohannis va face „declarații de presă”, la ora 17.00, pe „tema NATO”, dar, fără presă, deci, fără jurnaliștii acreditați prezenți.
8 minute și 20 de secunde a durat discursul lui Klaus Iohannis, început cu evocarea momentului în care a fost arborat, pentru prima dată, drapelul României la NATO.
În urmă cu douăzeci de ani, drapelul României a fost arborat pentru prima dată la sediul NATO de la Bruxelles, marcând ultimul pas în aderarea țării noastre la Alianța Nord-Atlantică. Sunt două decenii de când România este membră a celei mai puternice alianțe politico-militare, care, de 75 de ani, promovează democrația și libertatea, îi apără eficient pe membrii săi și a dezvoltat o rețea vastă de parteneri, alături de care promovează ordinea internațională bazată pe reguli.
Președintele Iohannis a subliniat faptul că „valorile cardinale ale Alianței, printre care statul de drept, respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale, au reprezentat busola care ne-a ghidat spre consolidarea unei democrații autentice.”
Mai mult decât atât, „umbrela NATO ne-a oferit cele mai puternice garanții de securitate din istorie”.
Nicicând aceste garanții de securitate nu s-au dovedit mai relevante decât astăzi. Trăim în cele mai dificile vremuri din punctul de vedere al securității din ultimele decenii, dar noi, românii, ne simțim protejați tocmai pentru că suntem membri ai Alianței Nord-Atlantice.
În discursul său, președintele Iohannis a scos în evidență ce a făcut România din postura de membru al Alianței, devenind astăzi, un „membru respectat”.
Suntem printre Aliații care au înțeles și și-au asumat de la început acest angajament. România a contribuit și contribuie la misiunile și operațiile NATO. Avem o prezență militară semnificativă în Balcanii de Vest, ne interesează în cel mai înalt grad și contribuim în mod direct la securitatea Mării Negre.
În prezent, România este un membru respectat în NATO, la fel ca și în Uniunea Europeană. Este un statut pe care ni l-am câștigat de-a lungul ultimilor ani, dând dovadă de implicare, de predictibilitate strategică în ceea ce privește politica noastră externă și de securitate, de stabilitate, de profesionalism și de respect nemijlocit față de valorile fundamentale pe care sunt clădite Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană.
Cu câteva ore înainte, președintele Iohannis declarase că nu intenționează să-și scurteze mandatul la șefia statului, răspunzând unei întrebări referitoare la plecarea din funcția de președinte, pentru a merge la șefia NATO.
Succesorul lui Jens Stoltenberg va fi anunțat înainte de summitul NATO de la Washington din iulie. Stoltenberg își părăsește postul pe 1 octombrie, după ce mandatul i-a fost prelungit de două ori, pe fondul războiului din Ucraina.
CITEȘTE ȘI: