Klaus Iohannis și-a publicat BILANȚUL celor două mandate înainte de plecarea de la Palatul Cotroceni. Care sunt principalele realizările enumerate

Klaus Iohannis a detaliat pe 1.600 de pagini activitatea din cei zece ani ai celor două mandate la Palatul Cotroceni, încheiate, joi, 12 februarie, după ce și-a depus demisia din funcția pe care a ocupat-o încă aproximativ o lună și jumătate de la termenul oficial, 22 decembrie. Locul lui este ocupat interimar, conform Constituției, de Ilie Bolojan, președinte al Senatului.

Bilantul celor 10 ani și 53 de zile de când a ajuns la Palatul Cotroceni a fost publicat pe site-ul Administrației Prezidențiale miercuri, cu o zi înainte de predarea ștafetei către șeful interimar al statului, Ilie Bolojan.

Acesta ocupă funcția interimar până la finalizarea alegerilor prezidențiale organizate după anularea celor de la sfârșitul anului trecut, care vor avea loc în două tururi de scrutin, pe 4 și, dacă va fi cazul, pe 18 mai. Potrivit calendarului electoral publicat în Monitorul Oficial, perioada electorală începe pe 18 februarie, iar campania electorală se va desfășura între 4 aprilie și 3 mai.

EXTERNE Vance, buzduganul lui Trump. Vicepreședintele SUA DESCALECĂ în Groenlanda

00:48

POLITICĂ Nicușor Dan, creștin evaziv politic: „Problema LGBT trebuie TRANȘATĂ de societate”

00:24

Bilanțul mandatului 2014-2019

Klaus Iohannis a devenit președintele României după alegerile din 2014.

• La alegerile prezidenţiale din 2014, la primul tur au fost prezenţi la urne 9,72 de milioane de români, ceea ce a însemnat 53,18% din cetățenii cu drept de vot, de 18,28 de milioane de alegători.
• În turul al doilea, prezența a crescut, după ce la urne au mers 11,71 milioane de români, adică 64,11% din totalul alegătorilor înscrişi în liste.
• Klaus Iohannis a câștigat cu 54,43% din voturile valabil exprimate (6,28 milioane de voturi), iar contracandidatul său, Victor Ponta, a avut 5,26 milioane de voturi (45,56%), potrivit datelor agregate de rezultatevot.ro, platformă construită pro-bono de Code for Romania.

„Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a fost ales Președintele României, câștigând încrederea românilor cu o viziune despre cum trebuie să evolueze țara noastră în următorii zece ani. A depus jurământul în fața Parlamentului pe 21 decembrie 2014, moment care a marcat intrarea în exercițiul mandatului său de Președinte”, se arată în bilanțul publicat de Administrația Prezidențială,  care ocupă 831 de pagini.

„Obiectivul fundamental al Președintelui Klaus Iohannis pentru România a fost, încă de la începutul mandatului, acela de a construi o țară puternică, prosperă, cu o democrație autentică. Toate acțiunile și realizările primului mandat s‐au subsumat acestei viziuni, a unei Românii puternice, o țară în care fiecare cetățean să simtă că poate prospera.

În viziunea Președintelui Klaus Iohannis, România puternică este un stat care are grijă de cetățenii săi, prin mijloace legale și diplomatice, oriunde s‐ar afla ei, o țară care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. România puternică este țara care are ca priorități educația și sănătatea, care își protejează patrimoniul, domeniile de excelență, un stat care contribuie, alături de partenerii săi, la menținerea securității colective și la promovarea democrației și libertății.

Prezentul document prezintă exhaustiv și transparent acțiunile, demersurile și inițiativele Președintelui României, subsumate obiectivelor urmărite în cursul mandatului. Acest bilanț al mandatului prezidențial 2014‐2019, structurat pe zece capitole principale, oferă o imagine detaliată a celor cinci ani de mandat ai Președintelui Klaus Iohannis.

Angajamentul Președintelui Klaus Iohannis referitor la statul de drept și la reforma instituțiilor politice, asumat în fața cetățenilor în anul 2014 și reiterat în Parlament cu ocazia depunerii jurământului, a fost circumscris permanent atribuțiilor sale constituționale și a urmărit, în principal, asigurarea unei justiții independente și continuarea luptei anticorupție, întărirea încrederii în instituțiile statului, asigurarea unei legislații coerente și predictibile, precum și susținerea unei reforme a legislației electorale. Consolidarea statului de drept și întărirea mecanismelor democratice depind în mod direct de încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Asumarea și promovarea activă a valorilor care stau la baza Constituției României și a societății noastre sunt elementele comune ale întregii activități a Președintelui României.

În toate aceste demersuri, Președintele Klaus Iohannis a preluat în mod constant semnalele cetățenilor și a acționat ca un liant al vectorilor democratici din România, reușind crearea unui front comun pentru reafirmarea idealurilor și valorilor europene”, arată documentul citat.

Bilanțul mandatului 2019-2024

După cinci ani, Klaus Iohannis a câștigat al doilea mandat.

• În 2019, alegerile prezidențiale din primul tur au avut cea mai scăzută prezență – 51,38%. Au avut drept de vot 18,2 milioane de români, dar au votat doar 9,35 de milioane.
• La turul al doilea s-au mobilizat la urne 10,03 milioane de alegători, respectiv 55,97%.
• Klaus Iohannis a câștigat al doilea mandat, cu 66,09%, respectiv 6,5 milioane de voturi, la mare distanță de Viorica Dăncilă, care a fost votată de 3,33 milioane de alegători (33,91%).

Bilanțul celui de-al doilea mandat, care se întinde pe 769 pagini, este structurat pe 11 capitole, respectiv Apărarea țării și securitatea națională, Politica externă, Afaceri europene, Cadru legislativ solid și coerent, Relația cu cetățenii, cu societatea civilă, cu autoritățile publice și cu clasa politică, România Educată, Dezvoltare economică, stabilitate financiară și promovarea economiei de piață, Gestionarea pandemiei de COVOD-19 și politici de sănătate eficiente, Climă și sustenabilitate, Promovarea culturii, apărarea patrimoniului cultural și încurajarea dialogului intercultural și interconfesional și Relația cu românii din afara țării.

„În cei cinci ani ai celui de-al doilea mandat, Președintele Klaus Iohannis a avut misiunea esențială de a ghida țara printr-o serie de crize fără precedent. Eforturile sale au stat sub semnul continuității și s-au concentrat pe menținerea stabilității, promovarea evoluției democratice, protejarea populației și consolidarea statului de drept. Toate acestea fiind imperative pentru o Românie mai puternică și mai unită”, se arată preambulul documentului.

„Obiectivul prioritar al Președintelui Klaus Iohannis a fost identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi.

În planul politicii externe, cel de-al doilea mandat al Președintelui Klaus Iohannis a fost axat pe responsabilitate, predictibilitate și continuitate, în baza celor trei piloni esențiali ai acțiunii diplomatice a României: consolidarea rolului și influenței țării noastre în Uniunea Europeană și în NATO, precum și dezvoltarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii.

Securitatea națională a reprezentat o constantă a priorităților strategice esențiale ale României și, în egală măsură, ale Președintelui Klaus Iohannis. Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a adus noi provocări în planul securității naționale și regionale. România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, a avut o poziție clară de susținere a Ucrainei și de condamnare fermă a agresiunii rusești. Președintele Klaus Iohannis a fost un promotor fervent al sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și al susținerii eforturilor de consolidare a prezenței și activității NATO în România și în regiunea Mării Negre, ca parte a eforturilor Alianței de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Rezultatele eforturilor naționale în acest domeniu, conduse de Președinte Klaus Iohannis, au fost substanțiale.

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 a reprezentat o provocare fără precedent, afectând toate aspectele vieții sociale și economice, facilitând cooperarea între instituțiile naționale și internaționale pentru a răspunde eficient provocărilor. Președintele Klaus Iohannis a avut un rol crucial, generând o abordare unitară și coerentă, menită să reducă riscurile și impactul negativ asupra populației. Comunicând consecvent atât cu cetățenii, cât și cu autoritățile naționale, Președintele României a acționat prompt și decisiv pentru siguranța sanitară, eficientizarea măsurilor de prevenire și combatere a virusului SARS-CoV-2, colaborând îndeaproape cu Guvernul și experții în sănătate publică.

Cel mai important demers al Președintelui Klaus Iohannis în sfera educației și cercetării – proiectul România Educată – viziunea de țară în domeniu, s-a concretizat prin promulgarea noii legi ale educației. România Educată este un exemplu de bună practică în elaborarea politicilor publice, fiind rezultatul celor mai ample consultări postdecembriste din domeniul educației, integrând opțiunile actorilor din educație, așteptările cetățenilor și recomandările experților.

În plan intern, Președintele Klaus Iohannis a continuat să promoveze reformele menite să întărească statul de drept, instituțiile democratice, subliniind permanent importanța transparenței și a responsabilității în administrația publică.

În ciuda dificultăților generate de multiplele crize cu care s-a confruntat țara, mandatul Președintelui Klaus Iohannis a fost caracterizat de o viziune clară asupra obiectivelor de bunăstare, prosperitate și securitate ale statului român. O voce puternică și respectată la nivel european, Președintele României a demonstrat un angajament ferm față de valorile democratice și o abordare pragmatică în gestionarea provocărilor.

2019-2024 a reprezentat o perioadă semnificativă în evoluția societății românești, marcând totodată un efort susținut de consolidare a democrației și de asigurare a stabilității într-un context global extrem de dificil”, se detaliază în bilanț.

Documente:

Bilanțul mandatului 2019-2024

Bilanțul mandatului 2014-2019

Sursa foto: Administrația prezidențială

CITEȘTE ȘI:

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele