Kovesi: Imunitatea parlamentarilor ar trebui eliminată complet. E o aplicare preferențială a legii

Codruța Kovesi a spus, miercuri seară, la Digi24, că nu este normal ca un vot politic să se substituie justiției, ea criticându-i pe parlamentari pentru că fac scut în jurul colegilor lor care au probleme cu legea, blocând actul de justiție.

„Să fie eliminată complet (imunitatea parlamentară -n.r.). Nu e normal ca un vot al unor politicieni să blocheze justiția sau să se substituie justiției (…) Orice cerere de arestare pe care procurorii o fac este supusă controlului judecătoresc (…) Dacă vorbim de solicitări de arestare preventivă, atunci avem un tratament preferențial în favoarea parlamentarilor. Un cetățean care nu e parlamentar și care comite același gen de faptă poate fi arestat oricând. Un parlamentar poate comite orice faptă de corupție pentru că Parlamentul poate proteja și nu votează arestarea preventivă. Este o aplicare preferențială a legii”, a spus procurorul-șef al DNA.

Referindu-se la actuali sau foști miniștri, care nu pot fi nici urmăriți penal fără un aviz al Parlamentului, Laura Codruța Kovesi a amintit de cazurile foștilor miniștri Daniel Chițoiu și Laszlo Borbely, în care acest aviz nu a fost dat.

„Era o suspiciune, se putea confirma sau infirma. Noi nici nu am putut face o verificare pentru că nu am primit aviz. Anchetele sunt blocate”, a menționat procurorul șef al DNA.

Kovesi a explicat și de ce dosare din 2012 sau 2013 se soluționează acum, spunând că un procuror lucrează și la peste 100 de dosare anual și precizând că de la începutul acestui an s-au înregistrat 1.500 de dosare noi la DNA, în condițiile în care în perioada similară a anului trecut au fost peste 1.200 de dosare.

„Nu este o creștere spectaculoasă, având în vedere că într-un an de zile procurorii din DNA au de soluționat în jur de 9.100 de dosare”, a spus Laura Codruța Kovesi.

De asemenea, Kovesi i-a răspuns președintelui Klaus Iohannis, care se întreba retoric cum de nu a verificat nimeni în ultimii ani acuzațiile de corupție la adresa unor politicieni și spunea că este „bine că se întâmplă și acum, în ceasul al doisprezecelea”.

„Eu pot să răspund pentru ce am făcut în ultimii doi ani, de când conduc Direcția Națională Anticorupție. Sunt dosare cu persoane publice, cu persoane importante implicate, în ultimii doi ani. În mod constant au fost astfel de dosare, nu este o noutate. Și în 2013, și în 2014 au fost dosare cu miniștri, cu parlamentari, cu magistrați, cu președinți de consilii județene, cu primari (…) Ceea ce este interesant este faptul că foarte multe persoane vin și denunță fapte comise în urmă cu unu sau doi ani de zile sau după ce o anumită persoană își pierde funcția publică, pentru că au mult mai mult curaj să facă acest lucru. Sunt situații în care dosarele au fost înregistrate în DNA în anii anteriori și s-a lucrat pentru a se strânge probele necesare în vederea luării unor măsuri preventive”, a mai spus Codruța Kovesi la Digi24.

CSM: „Toți cetățenii, indiferent de funcția ocupată, sunt imuni în fața legii”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, în 26 martie, o poziție oficială în cazul unor cereri de la Parchet ajunse la Parlament pentru avizarea urmăririi penale, reținerii și arestării unor parlamentari, în care arăta că recentele situații din Parlament au blocat sau îngreunat actul de justiție, în condițiile în care imunitatea parlamentarilor și a membrilor sau foștilor membri ai Guvernului nu trebuie să ducă la imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare.

„Consiliul subliniază că toți cetățenii, indiferent de funcția ocupată, sunt egali în fața legii și susține că principiul separației puterilor în stat trebuie respectat, în primul rând, de reprezentanții celor trei puteri, legislativă, executivă și judecătorească”, arăta CSM.

De la începutul acestui an, parlamentarii nu au avizat cererile privind ridicarea imunității în cazul foștilor miniștri Dan Șova, senator PSD, Varujan Vosganian, senatorului PNL, Laszlo Borbely, deputat UDMR.

În raportul MCV pentru România, publicat pe 28 ianuarie, se afirmă că „au existat speranțe ca noul Statut al deputaților și senatorilor, adoptat în iulie 2013, să introducă o abordare mai sistematică și mai coerentă, în concordanță cu principiul egalității în fața legii. Cu toate acestea, anul 2014 a continuat să fie caracterizat de întârzieri în ceea ce privește admiterea și respingerea cererilor formulate de organele de urmărire penală în vederea ridicării imunităților deputaților și senatorilor”.

Documentul notează faptul că, în cursul anului trecut, procurorii DNA au cerut Parlamentului să aprobe arestarea preventivă a opt deputați și a unui senator, care fuseseră acuzați de infracțiuni de corupție. Dintre cele nouă cereri, cinci au fost respinse: patru de către Camera Deputaților și una de către Senat.

Totodată, raportul CE arată că, în 2014, au fost formulate 12 cereri de autorizare pentru cercetarea unui ministru și a 11 foști miniștri pentru infracțiuni de corupție. Camera Deputaților a primit două cereri, una fiind respinsă.

„Rapoartele MCV au arătat, de asemenea, necesitatea ca aceste decizii să fie motivate. Criteriile pe baza cărora cererile sunt admise sau respinse sunt în continuare neclare și nu sunt comunicate organelor de urmărire penală”, se mai arată în document.

Cine se vrea „imun” în fața legii

Vicepreședintele comisiei juridice, deputatul PSD Ciprian Nica, membru și în comisia de revizuire a Constituției, respinge din prima posibilitatea ca imunitatea parlamentară să fie eliminată din legea fundamentală.

„Nu sunt de acord. Avem și o decizie a CCR, care ne spune că această imunitate prevăzută la articolul 72 este o garanție acordată parlamentarului ca pe perioada mandatului primit în urma votului poporului trebuie să aibă mici garanții de securitate. Nu mi se pare normal ca la nivelul Parlamentului să nu ai o minimă garanție a actului legislativ. Dacă tu, ca parlamentar, nu ai minim de garanție asupra votului…atunci de ce să te mai duci în Parlament? Nici măcar nu suntem la nivelul celorlalte state europene cu imunitatea”, a declarat Nica pentru gândul, precizând că, în Germania, parlamentarii au imunitate încă zece ani de la finalizarea mandatului.

După cum gândul a scris în urmă cu doi ani, procurorii germani pot cerceta oricând un membru al Parlamentului. Într-un interviu pentru gândul, Dieter Wiefelspuetz, fost președinte al comisiei de imunități din Bundestag, a explicat că, la începutul fiecărei legislaturi, parlamentarii renunță la o parte din imunitatea conferită de lege. Când cer un aviz pentru arestarea, percheziția sau trimiterea în judecată a unui parlamentar, procurorii din Germania trimit în Parlament o informare de două – trei pagini. „Potrivit legislației din Germania un procuror nu poate nici măcar să înceapă o investigație împotriva unui membru al Parlamentului. Noi însă ocolim acestă regulă. La începutul fiecărei noi legislaturi parlamentarii renunță la acestă imunitate pentru a permite procurorilor și poliției să îi investigheze. Tot ce trebuie să facă anchetatorii este să informeze Bundestagul că au un dosar ce privește un membru al legislativului. În cazul în care Bundestagul nu reacționează în 48 de ore, aceștia (anchetatorii – n.r.) își pot continua  investigația”, a explicat Wiefelspuetz.

Deși în opoziție, nici deputatul PNL, fost lider PDL, Ioan Oltean, nu ar dori ca parlamentarii să rămână fără un minim de protecție.

„Problema imunității este una delicată, care trebuie analizată cu mare atenție. Problema nu este articolul 72, ci modul în care se aplică. O anumită imunitate nu poate fi exceptată, nicio țară a UE nu are parlamentari fără imunitate. Un parlament nu poate fi ridicat de pe stradă oriunde și oricum, decât în caz de flagrant. Mi se pare firesc să fie prevăzută această protecție în Constituție, dar trebuie să modificăm în legea de aplicare exact procedurile de realizare a prevederii constituționale”, a spus Oltean, contactat de gândul.

Concret, în viziunea lui, ar trebui modificate Regulamentele Camerelor și Statutul deputaților și senatorilor, astfel încât o cerere venită de la DNA să nu mai fie amânată, ci să existe atât termene clare, cât și trasparență totală.

Un alt reprezentant PSD, Florin Iordache, se eschivează. Deși susține că cererile de reținere și arestare preventivă trebuie adoptate cu jumătate plus unu din cei prezenți, Iordache evită să spună dacă ar dori ca imunitatea parlamentară să fie eliminată.

„O să analizăm, nu știu să vă dau un răspuns acum. E și da, și nu, cu argumente. Sunt multe, ce facem, stăm acum la telefon? Sunt multe argumente, nu le discutăm acum la telefon”, a spus el.

Întrebat de gândul dacă ar trebui să se facă diferența între un cetățean simplu și un parlamentar atunci când vine vorba despre reținere și arestare preventivă, Iordache a făcut o pauză lungă. Apoi, deputatul PSD a explicat logica din spatele articolului 72 din Constituție.

„Nu.. în mod normal, nu. Dar aici era vorba despre foști miniștri, asta a fost logica, pentru a exista o protecție vizavi de activitatea ministerială”, a adăugat pesedistul.

Cine ar spune „pas” imunității parlamentare

Primul la rândul celor care ar fi de acord să se elimine imunitatea parlamentară este chiar președintele comisiei de revizuire a Constituției. Senatorul jurist Ioan Chelaru a precizat, pentru gândul, că există o discuție amplă în cadrul comisiei speciale, părerile fiind împărțite. Din punctul lui de vedere, imunitatea ar trebui păstrată doar pentru vot și pentru declarațiile politice.

„Personal, nu cred că puterea legislativă ar trebui să aibă vreo atribuțiune în mersul unui dosar. Înțeleg insistența unei anume protecții, dar la noi, și evenimentele din ultima perioadă, și votul care a fost interpretat ca o anumită protecție, plus numărul mare de parlamentari cu probleme de natură penală a readus în discuție acest subiect. Cred că va avea consecințe asupra revizuirii Constituției”, a precizat Chelaru, contactat de gândul.

Și fostul lider al deputaților PPDD, actualmente democrat-popular, Daniel Fenechiu, ar susține această modificare. În opinia vicepreședintelui comisiei de revizuire, mai important este articolul 16 din legea fundamentală, care prevede faptul că „ceteățenii sunt egali în fața legii” și că „nimeni nu este mai presus de lege”.

„Susțin demersurile de eliminare a acestor piedici în calea justiției, iar în ipoteza în care nu vor fi eliminate, trebuie să urmeze o simplificare care să elimine toate această stare de suspiciune care există. Eu cred că nu este normal ca eu deputat să mă pronunț asupra stării de libertate a unui coleg, asta fiind treaba instanțelor judecătorești. Nu e în regula ca noi să putem să blocăm cererile venite de la justiție”, a spus Fenechiu.

Pe de altă parte, dacă imunitatea nu va fi eliminată, deputatul consideră necesară o simplificare a procedurilor. Astfel, să fie nevoie de un astfel de vot doar dacă un deputat sau un senator, pe numele căruia procurorii anticorupție au solicitat încuviințarea reținerii și arestării preventive, acuză presiuni politice și vine cu dovezi în acest sens.

„Această procedură nu ar trebui să existe decât în situația în care se invocă presiuni politice și astea sunt demonstrate, nu pe considerente că eu cred sau nu cred că ar trebui arestat. Doar dacă persoana a cărei arestare se cere vine și spune că a fost victima unei constelații politice împotriva mea, toți vor să mă aresteze. Dacă produce probe că ar fi victima unei hărțuiri politice, aș putea să mă gândesc”, a adăugat Fenechiu, pentru gândul.

La rândul lui, senatorul PNL Cătălin Boboc, președintele comisiei juridice, spune un „nu” ferm votului asupra începerii urmăririi penale. Referitor la cererile de reținere și arestare preventivă însă, e de discutat.

„Ar trebui clarificate foarte bine aceste prevederi. O oarecare protecție ar trebui să existe, dar lămurite foarte bine lucrurile. În cazul reținerii și arestării preventive, ar trebui un pic gândit. Trebuie neapărat să existe o dezbatere în acest sens ca să poată fi luată o decizie. Nu ar trebui să blocăm justitția, iar asta înseamnă respingerea cererilor procurorilor, în primul rând. Introduce o protecție în plus față de alți cetățeni care comite aceeași infracțiune. Dacă noi spunem da, nu înseamnă că vine duba cu cătușele la Parlament”, a spus Boboc, contactat de gândul.

Un prim argument pentru eliminarea imunității parlamentare, în opinia senatorului UNPR Haralambie Vochițoiu, ar fi și valul de critici venite din societatea civilă, și nu numai, la adresa Parlamentului.

„Părerea mea personală este că da, ar trebui scoasă pentru că atrage critici Parlamentului. Nu mai vreau să fie această dezbatere publică, cine trebuie să-și susțină cauza în fața justiției. Premisele de la care pleacă această imunitate este că un politician, la nivelul acesta, este expus și predispus la eventuale abuzuri politice, dar nu a fost corect înțeles de toată lumea. Doar judecătorul poate decide asupra vinovăției și arestare preventivă a unui cetățean, fie că e vorbva de un ales, fie că e vorba de un cetățean”, a spus Vochițoiu, pentru gândul.