Kovesi obține UN VOT MAI MULT decât candidatul francez în Comisia CONT

Laura Codruța Kovesi a obținut cele mai multe voturi în Comisia pentru Control Bugetar (CONT) din Parlamentul European, care a votat marți seara candidatul pentru funcția de procuror șef al Parchetului European.

Potrivit surselor europene, Comisia CONT și-a împărțit voturile astfel:

– Laura Codruța Kovesi – 12 voturi

– Francois Bohnert (Franța) – 11 voturi

– Andres Ritter (Germania) – 1 vot

Votul are valoare consultativă. Comisia LIBE urmează să voteze candidatul preferat miercuri, la ora 12.00 (ora României).

Parlamentul European și Consiliul UE vor numi de comun acord procurorul-șef european, iar Conferința Președinților ar urma să fie informată despre rezultatul audierii înainte de viitoarea sa reuniune de pe 7 martie 2019.

Urmăriți mai jos cum s-au prezentat cei trei candidați în fața comisiilor. Audierea Laurei Codruța Kovesi începe la min. 02:23:30

La fel ca fiecare dintre candidații pentru funcția de procuror șef european, la începutul audierii, Laura Codruța Kovesi și-a prezentat biografia, pe care a preferat să o expună în limba engleză.

„Am fost procuror peste 23 de ani, deci practic jumătate din viața mea am fost procuror. Treaba mea a fost ca justiția să funcționeze când este încălcat dreptul penal. Am deținut cele mai importante poziții din sistemul judiciar, DNA fiind o structură creată exclusiv pentru anticorupție. Funcția de procuror-șef european este o oportunitate unică, aș fi onorată să continui munca atâtor oameni”, a declarat Kovesi.

Fosta șefă a DNA a expus apoi care ar fi obiectivele Parchetului European, în viziunea ei.

„Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recupereze daunele, trebuie să se pregătească infrastructura umană și financiară și să se adopte toate regulile administrative necesare. Pentru ca Parchetul să funcționeze eficient, trebuie să definim obiective, să partajăm informații și să cădem de acord asupra unor proceduri, să creăm acorduri de cooperare cu statele neparticipante și cu state terțe, de asemenea, acorduri cu EUROJUST, OLAF și cu instituțiile financiare. De asemenea, trebuie să identificăm vulnerabilitățile în cadrul legislativ actual „, a completat Kovesi.

„Pentru mine, recuperarea daunelor a fost cea mai importantă.”

Laura Codruța Kovesi consideră că cea mai mare realizare a mandatului său la DNA a fost recuperarea daunelor.

„Prin propriul exemplu, am experiență îndelungată în emiterea regulilor și orientărilor interne. Sunt obișnuită să funcționez în condițiile de stres și presiune publică. Pentru mine, recuperarea daunelor a fost cea mai importantă. DNA a pus sechestru pe bunuri de 2 miliarde de euro. Am dezvoltat parteneriate puternice cu colegii internaționali. Sumele recuperate de noi au crescut de 10 ori față de perioada anterioară. A fost pus sechestru pe proprietăți și conturi bancare din alte țări,” a enumerat Kovesi dintre succesele obținute ca procuror.

„Am identificat tipologii de fraudă financiară. Acestea sunt realizările mele. Pe baza experienței mele vă spun care sunt principiile: procurorul trebuie să respecte statul de drept și să aibă o busolă morală puternică, în fața infracțiuniloor să respectăm drepturile procedurale. (…) Numai o justiție profesionistă, onestă poate lupta împotriva infracțiunilor. Sunt conștientă că ați fost expuși la informații negative despre mine. Nu am nimic de ascuns.”

„Nu am colaborat cu serviciile secrete în sensul de poliție politică.”

Candidata româncă la funcția de procuror șef european i-a asigurat pe europarlamentari că își poate aborda profesionist meseria, iar relațiile tensionate dintre ministrul Justiției și sistemul judiciar din România nu au relevanță.

„Ca orice procuror, trebuie să fim obiectivi, trebuie să fie pasiune, dar nu patimă. Dacă voi ocupa această poziție, voi aborda profesional ce scrie în fișa postului și obligațiile care îmi revin. Nu are relevanță ce s-a întâmplat în România, relațiile dintre sistemul judiciar și ministrul Justiției și vă asigur că voi respecta obligațiile, dacă voi fi numită,” a promis Kovesi.

Ea a precizat că îndeplinește toate criteriile pentru a candida la funcția de procuror-șef european și nu a colaborat cu serviciile secrete în sensul de poliție politică.

„În momentul candidaturii, am verificat cu exactitate toate criteriile care trebuie îndeplinite. Le îndeplinesc pe toate. Iar în ceea ce privește gradul profesional, articolul 54 este cel care reglementează care sunt criteriile. Sunt patru condiții: să ai vechime de 15 ani, am vechime de 15 ani, să nu fi colaborat cu serviciile, să nu fi fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani și să ai calificativul de foarte bine la ultima evaluare. Am fost numită procuror general și procuror șef DNA fără a avea gradul profesional pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, a explicat Kovesi. „În ceea ce privește colaborarea cu serviciile de informații, nu am colaborat în sensul de poliție politică, nu este prevăzută ca o colaborare profesională care poate apărea în exercitarea atribuțiilor de procuror.”

„Nu am avut niciun fel de colaboare cu CIA.”

Laura Codruța Kovesi a fost întrebată de un eurodeputat despre cele două „distincții CIA”, primite în 2007 și 2011 și menționate în CV-ul său, în contextul în care în anii 2003-2005 se spunea că au funcționat, pe teritoriul României, închisori CIA.

„Nu sunt premii oferite de CIA, ci de o agenție de aplicare a legii. Secret Service, are două atribuții: de a proteja demnitarii și moneda națională,” a explicat Kovesi. „Pentru modul în care am fost implicată, am fost recomandată de către o agenție. La începutul activității mele, în 2006-2007, structurile se confruntau cu criminalitatea informatică și a fost nevoie de pregătire profesională și am fost recompensată.”

Ea a comentat și informațiile apărute în țară în ultimele ore, potrivit cărora ar avea mai multe reședințe în America.

„Nu am dobândit niciun fel de cetățenie, nu am avut niciun fel de colaboare cu CIA, iar știrile apărute azi sunt mincinoase.”

„Ofițerii SRI nu au administrat probe, nu au participat la procesul penal”

Eurodeputatul Cătălin Ivan a întrebat-o dacă membrii CSM au constatat că DNA a influențat o anchetă care o viza.

„Am avut un proces vizând niște afirmații mincinoase, în cadrul unei emisiuni, proces care a durat patru ani de zile și în care s-a decis, decizie definitivă, că am fost defăimată în mod nedrept. Am câștigat în primă instanță, am câștigat în calea de apel. Niciodată nu am făcut vreun act pentru a influența judecătorii, procesele au fost publice, au fost mai multe instanțe care mi-au dat dreptate, alcătuite diferit. Există un raport al Inspecției Judiciare în care judecătorii au spus că nu au fost influențați, raportul a fost atacat la Înalta Curte de Casație și Justiție și nu avem o decizie definitivă,” a răspuns Kovesi.

Ivan a vrut să știe și dacă ofițerii SRI au făcut parte din echipele mixte care au selectat probe în dosarele instrumentate.

Laura Codruța Kovesi a răspuns: „Ofițerii SRI nu au administrat probe, nu au participat în procesul penal. Au existat sesizări de la SRI, așa cum e prevăzut în lege, dar probele au fost administrate de procurori și s-au verificat în faza judecății”.

Ea a explicat pentru eurodeputatul Cătălin Ivan și informația că rata de achitare în cazul dosarelor instrumentate de DNA, structură pe care a condus-o, ar fi fost de 40%: „Este falsă! În fiecare an, a fost între 10 și 13%. Probabil vă referiți la ultimul raport, care a fost prezentat, cu o rată de 36%. Rata reală este de 13,5%, diferența este datorată dezincriminării unor fapte penale, respectiv a abuzului în serviciu.”

Grapini a acuzat-o pe Kovesi de minciună

Europarlamentarul Maria Grapini a dorit să știe ce spune de capacitatea sa de management faptul că a fost revocată din funcție. Laura Codruța Kovesi răspuns că revocarea din funcție a fost urmare a unui proces din care nu a făcut parte, motiv pentru care s-a adresat CEDO.

„În ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef, menționez că aceasta a venit ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale, în care eu nu am fost parte în proces. CCR a judecat un conflict între președintele României și Guvernul României și ministrul Justiției. Nu am fost citată în această procedură, nu am avut posibilitatea de a mă apăra și nu am avut posibilitatea de a face un recurs. Din acest motiv, am trimis o plângere la CEDO, care a trecut de filtru și urmează să vedem ce decizie se va lua. Menționez că plângerea vizează chestiuni de principiu, dacă procurorii în România mai sunt independenți și dacă atunci când revoci un procuror șef din funcția de conducere acest lucru se poate face de Curtea Constituțională.”

Grapini a acuzat-o pe Kovesi de minciună, moment pe care l-a postat și pe pagina sa de Facebook.

„Pentru că ați răspuns inexact, să nu spun că ați mințit, CSM v-a dat astăzi un răspuns la contestația făcută că nu vi s-a refuzat gradul de Parchet General. Cum răspundeți la acest lucru și dacă ați fost pusă sau nu sub acuzație pentru abuz în serviciu și mărturie mincinoasă.? Cum ne garantați un management profesionist, pentru că ați fost demisă constituțional și nu politic din funcția de șefă DNA?” a întrebat-o Grapini.

„În ceea ce privește gradul profesional, nu sunt la curent cu ce a făcut CSM, pot doar să spun – condiția prevăzută de lege nu are nicio legătură cu gradul profesional. În situații similare, cei doi adjuncți care au fost ai procurorului general, precum și alți colegi care au fost în subordinea mea au primit gradul profesional printr-o decizie CSM sau printr-o decizie judecătorească. Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat aceeași cerere, deși în alte șapte cazuri, CSM a decis să se acorde acest drept sau în alte hotărâri judecătorești s-a decis acest lucru. Repet, nu e o condiție prevăzută de lege și ca dovadă am fost numită șef al DNA și procuror general fără a avea acest grad profesional”, a răspuns Laura Codruța Kovesi.

„Rezultatele vorbesc în numele meu.”

Laura Codruța Kovesi a avertizat că în România există încercări de a limita independența procurorilor.

„Când au apărut soluții de achitare sau probele au fost considerate nelegale, acestea au fost diseminate în interiorul structurii, pentru a evita astfel de situații. În fiecare an, DNA a trimis în judecată 1.000 de inculpați, au fost condamnate 900 de persoane, printre aceștia au fost peste 60 de înalți oficiali, miniștri, deputați sau secretari de stat. Presiunile politice, atât în calitate de prorcuror șef DNA și procuror general, am spus că atunci când un politician mă va suna pentru un dosar, voi face public. O măsura preventivă bună, pentru că acest lucru nu s-a întamplat. Au fost presiuni externe instituției, dar de fiecare dată le-am făcut față,” a declarat fosta șefă DNA.

„Rezultatele mele vorbesc în numele meu. Am anchetat membri din toate partidele politice. Am anchetat persoane bogate, cu poziții importante, dar pentru că am fost independenți, am dus la bun sfârșit aceste cazuri. Independența a fost asigurată de lege. Există încercări de a limita această independență.”

Toți membrii comisiilor LIBE și CONT din Parlamentul European vor vota pentru desemnarea candidatului la funcția de procuror șef european, pentru care concurează și Laura Codruța Kovesi, și nu coordonatorii grupurilor politice. Comisia CONT va vota după audierea de marți a candidaților, iar cea LIBE miercuri dimineață, de la ora 12:00 (ora României).

Coordonatorul grupului S&D a contestat procedura inițială, prin care doar coordonatorii grupurilor politice luau decizia finală, iar procedura a fost schimbată.

Comisia CONT va vota în această seară, după ora 19.30, la finalul audierilor de marți a celor trei persoane înscrise în competiția pentru funcția de procuror-șef european. Comisia LIBE va vota mâine, de la ora 12:00 (ora României).

Dacă votul în Comisiile CONT și LIBE diferă de cel al Consiliului UE, atunci vor fi negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE, a explicat europarlamentarul PSD Gabriela Zoană.

Socialiștii din Comisia LIBE au contestat procedura audierii celor trei candidați pentru funcția de procuror șef european, printre care se numără și Laura Codruța Kovesi, programată pentru astăzi, anunță europarlamentarul Siegfried Mureșan.

„Socialiștii și comuniștii din Comisia pentru libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European au contestat procedura prin care vor fi audiați astăzi cei 3 candidați pentru poziția de Procuror European. De ce au contestat această procedură? Deoarece vor să tergiverseze și să obstrucționeze întreg procesul,” scrie Mureșan pe Facebook.

Contestația a fost analizată în deschiderea ședinței și aprobată, dar audierea candidaților nu a fost amânată, așa cum sugera Siegfried Mureșan.

„Ce va urma acum? Astăzi la prânz, în Comisia LIBE va avea loc un vot pe această procedură. Care va fi rezultatul votului? Eu cred că rezultatul votului va confirma această procedură și vom avea audierea în această după-amiază, așa cum este programat și așa cum este firesc. În cazul în care contestarea va avea succes, atunci nu vom avea nicio audiere în această după-amiază. Eu cred că această contestare și obstrucționarea socialiștilor și comuniștilor nu vor avea succes. Vă voi ține la curent,” anunța Mureșan marți dimineața.

Conform agendei oficiale afișate pe site-ul Comisiei LIBE, audierea celor trei candidați pentru șefia Parchetului European va avea loc în intervalul orar 16:30-19:30 (ora României).

În urma audierilor în cele două comisii, un singur candidat va fi propus votului plenului Parlamentului European, care va lua decizia prin majoritate absolută.

Săptămâna trecută, reprezentanții permanenți ai statelor în Consiliul Uniunii Europene au votat pentru cei trei candidați. Deși Laura Codruța Kovesi era favorită în recomandarea Comisiei Europene, în urma votului, pe primul loc în opțiuni se află procurorul Jean-François Bohnert (Franța), cu 50 de puncte, urmat de Laura Codruța Kovesi (România) și Andres Ritter (Germania), cu câte 25 de puncte.