Kuzmin despre scutul de la Deveselu: Am dezvoltat arme de contraofensivă prin care rachetele anti-balistice de modă veche devin caduce

Ambasadorul a semnalat faptul că, în contextul în care vechile tratate din sfera controlului de arme, stabilitate strategică, sunt date la o parte una după alta, iar tratate noi nu sunt semnate, se poate vorbi despre o perioadă în care se revine la „legea junglei”. „Toată lumea este împotriva tuturor, ceea ce nu este bine pe planeta noastră supra-înarmată”, a spus Kuzmin. De altfel, președintele rus Vladimir Putin a avertizat miercuri, la conferința anuală de la Moscova la care au fost invitați aproape 2000 de jurnaliști, că o cursă globală a înarmărilor este inevitabilă dacă SUA și Rusia nu convin să prelungească Tratatul pentru reducerea armelor strategice (noul START).

Redăm integral fragmentul din interviul acordat Mediafax de Ambasadorul Rusiei la București, în care Valery Kuzmin, face referire la relațiile româno-ruse și la poziția Rusiei cu privire la sistemul antibalistic de la Deveselu.

Reporter: Aș vrea să vorbesc cu dvs despre relațiile româno-ruse. Recent, o delegație din partea Dumei de stat din Rusia a vizitat România. Cum sunt relațiile dintre cele două țări în acest moment?

Valery Kuzmin: Este o întrebare foarte bună. Sunt, de asemenea, bucuros că vă aflați aici și să discutăm agenda relațiilor bilaterale. Noi credem, nu numai în opinia mea, dar și cea a delegației Dumei de stat, care reprezintă un grup parlamentar de prietenie cu România, că vizita a fost un succes, mai ales având în vedere că aceste vizite nu au avut loc în ultimii ani, ca un prim pas de restabilire a canalelor de comunicare, de restabilire a dialogului parlamentar și în general diplomația parlamentară, care joacă un rol important în relațiile internaționale.

În ceea ce privește starea relațiilor într-un cadru mai larg, pot să vă spun că relațiile noastre, din nefericire, timp de câțiva ani, de când sunt aici, pot fi descrise printr-o formulă inventată de unul dintre colegii mei cu care am lucrat în Orientul Mijlociu acum zeci de ani, la începutul carierei mele. El a spus că relațiile puteau fi mai bune, din motive care cred că sunt foarte clare pentru dv. În plus, cu voința politică reciprocă, această situație ar putea fi îmbunătățită.

Nu pot să spun, și nimeni nu se așteaptă ca toate diferențele de poziție dintre Moscova și București, să fie netezite cu ușurință și îndepărtate. Nu. Dar cu voința politică reciprocă am putea însănătoși relațiile noastre, mai puțin încărcate cu retorici neprietenoase, fără a dăuna sau a încălca angajamente.

Spre exemplu, România este membră a NATO și a UE. Și de asemenea, relații mai pragmatice. În această privință, pot spune că pragmatismul găsește propria cale, chiar și în ciuda eforturilor politicienilor care uneori dau greș. Avem un argument convingător în acest sens. Pentru al treizecilea an, 2019, estimăm, chiar dacă cifrele nu sunt finale, că vom avea același nivel înalt al cifrei de afaceri bilaterale, de aproape 5 miliarde de dolari. Îmi cer scuze că încă ne exprimăm în dolari, dar cu rata de schimb puteți face calculul în euro.

… Suntem foarte realiști în această privință și înțelegem factori precum cei internaționali sunt împotriva acestei voințe de a îmbunătăți relațiile. Dar, acesta este obiectivul nostru strategic, dacă vreți.

Reporter: Iar la nivelul instituțional de stat, vedeți o îmbunătățire?

Valery Kuzmin: Într-adevăr, la nivelul instituțional de stat este sursa acelei voințe politice reciproce. Din partea Rusiei vă pot spune că o astfel de voință este disponibilă. Din partea României ar trebui să-i întrebați pe români, nu pe mine. Încercăm să mișcăm pas cu pas înainte. Inclusiv această vizită a delegației parlamentare este un pas înainte, evident. Căutăm alte oportunități să discutăm pe larg, în detaliu și aprofundat.

Pentru că atunci când nu este un dialog politic continuu, percepțiile a două părți, poziția, strategia și obiectivele părții opuse se dizolvă în „ceața” fake news, propaganda și așa mai departe. De aceea e necesar să continuăm dialogul. Vedeți, chiar și în Washington, domnul Lavrov, ministrul nostru de Externe, a fost primit aproape în aceeași zi în care s-a anunțat că președintele Trump va fi pus sub acuzare în Camera Reprezentanților a SUA.

Dialogul a devenit o necesitate vitală pentru lumea modernă. Suntem profund convinși de asta. Din nefericire, trăim într-o perioadă în care vechile tratate din sfera controlului de arme, stabilitate strategică, sunt date la o parte una după alta, iar tratate noi nu sunt semnate.

Acestea nici nu sunt pregătite pentru a fi semnate. Drept rezultat, vechea arhitectură a stabilității globale se distruge gradual iar noua arhitectură nu apare. Astfel, marea parte a politicilor globale devin un fel de politică pe marginea prăpastiei, când există puteri bine înarmate, neavând tratate între ele pentru a face față oricărei crize provenită din neînțelegeri accidentale.

Se pare că ne întoarcem la legea junglei. Toată lumea este împotriva tuturor, ceea ce nu este bine pe planeta noastră supra-înarmată.

(…)

Reporter: La nivel național, în România, cum vede Rusia sistemul antibalistic Aegis care țintește și nave? A existat activitate militară în Marea Neagră și vreau să vă întreb în contextul Regiunii de Securitate a Mării Negre. Au fost și exerciții militare efectuate de Armata Rusă acolo. Acest sistem ar putea fi interpretat.

Valery Kuzmin: Cred că subiectul Deveselu a fost explorat, discutat și descris de atâtea ori că nu mai este o nevoie mare de a reveni la acesta. Pot să vă reamintesc, pe scurt, de atitudinea noastră asupra acestui fenomen. În 2002, nu în primăvara lui 2014, America, unilateral, a renunțat la Tratatul Rachetelor Anti-balistice.

Printre primii care au semnat tratatul au fost Uniunea Sovietică și SUA, pentru a limita dezvoltarea sistemelor defensive cu rachete anti-balistice, astfel încât să echilibreze amenințarea reciprocă a distrugerii finale și ireversibile.

Asta a fost logica erei nucleare. Desigur, nu este foarte bine. Dar a funcționat timp de decenii. La acea vreme, dacă nu vă supărați, erați tânăr, dar președintele Putin, deja era președinte, și a stabilit o înțelegere foarte bună cu președintele SUA George Bush Jr. George Bush chiar a spus că s-a uitat în ochii președintelui Putin și a văzut un suflet uman, ceea ce este o recunoaștere rară din partea unui șef de stat american, dacă ne uităm la președinții moderni.

Toate obiecțiile noastre și toate explicațiile și invitațiile noastre de a găsi o formă de a păstra acele limitări au fost înlăturate cu o oarecare politețe, dar cu fermitate. Răspunsul la plângerile și explicațiile noastre că nu putem rămâne impasibili în fața dezvoltării sistemului global american de apărare împotriva rachetelor anti-balistice.

Uitați-vă la hartă. Acele puncte negre sunt baze militare americane. Una din două, sau un număr considerabil dintre ele, sunt localizate în jurul teritoriului Rusiei. Deasupra regiunii Arctica, SUA nu este departe. Este Canada iar imediat America. Nu se vede pe această hartă.

Președintele Putin a explicat când Deveselu a fost declarată operațională în primăvara anului 2016, chiar și înainte de sosirea mea în București. Le-a spus americanilor că atunci trebuie să găsim un răspuns, o contra-măsură.

Ne-au spus „faceți ce vreți”. „Credeți-ne”, le-au spus americanii diplomaților noștri și strategilor militari, că „nu vă țintește pe voi”.

Ok. Am dezvoltat arme de contraofensivă care au devenit publice acum aproape doi ani, în 2018, înainte de alegerile prezidențiale. Includ arme hipersonice dar și altele, prin care rachetele anti-balistice de modă veche devin caduce sau cel puțin ineficiente. Nu am declarat că vom dezvolta și vom folosi pe deplin în Armată acele arme. Le-am spus americanilor să se oprească.

Acum, de curând, au recunoscut că rețeaua de rachete anti-balistice țintește Rusia, în ciuda faptului că încercau să ne convingă că este împotriva statelor imprevizibile, precum Coreea de Nord, Iran, mai știu eu cine.

Laponia…Îmi cer scuze. Nu vreau să menționez o parte a vecinului nostru, Finlanda. Deci acum din nou obiecțiile care au fost adresate nouă. De aceea ar trebui să înțelegi că, noi, ca o țară cu astfel de teritoriu, nu putem să ne ocupăm de astfel de baze cu fiecare în parte. Percepem situația ca un element al rachetelor anti-balistice globale direcționate către potențialul nostru ofensiv.

Acesta este un pilon fundamental al acelei strategii de stabilitate globală, care se bazează pe garanția distrugerii nucleare reciproce și un potențial parțial de autoapărare în fața acelei distrugeri. Din ceea ce îmi dau seama, chiar dacă nu sunt un șef de Cartier General, balanța generală înclină în favoarea ofensivei, ceea ce înseamnă distrugerea, care este acum mai eficace.

Dacă ne uităm pe plan global, situația este mai puțin stabilă, mai puțin previzibilă, de aceea vorbeam de politica pe marginea prăpastiei. A existat o situație la începutul primului Război Rece, care a avut apogeul cu Criza rachetelor din Cuba, când rachetele sovietice erau plasate în Cuba, iar rachetele americane erau plasate în Turcia. Să nu uităm! Nu a fost Uniunea Sovietică cea care ataca în mod agresiv SUA.

Ei au lansat…Uitați-vă la hartă. Cât de departe este Turcia de Uniunea Sovietică, care se întindea până la granița voastră. Iar Cuba la ce distanță era de America. Aproape aceeași distanță. De aceea vorbesc despre un pericol extrem și riscuri cu care ne confruntăm, din cauza dezvoltării de către americani a acestor baze.

În particular, noi am obiectat prin canalele diplomatice. Acum, nu este un secret. Înainte era informație confidențială la nivel diplomatic. Am obiectat că americanii au început să lanseze aceleași lansatoare, dacă nu mă înșel, MK41, care sunt folosite pe avioanele și pe vasele militare. Atunci nu erau interzise de Tratatul forțelor nucleare cu rază intermediară, care acum nu mai este folosit. Puteau fi folosite în aer și pe mare. Dar pe teren, ele erau interzise. Acestea sunt acum instalate la Deveselu și vor fi instalate în curând în Polonia, deja sunt prezente în nordul Norvegiei.

Nu sunt mare strateg. Ne luăm informațiile de pe internet. Vă puteți familiariza. Faceți o poză acestei hărți și studiați-o. Aceasta este imaginea strategică. De aceea, am informat de la început americanii că nu putem sta neutri în fața pregătirilor lor de a ne încercui.

Acum este o situația mai volatilă, cum s-ar spune în termeni financiari, cu vulnerabilități. Dar există și canale comune de contact între cele două armate. Unele dintre ele funcționează, spre exemplu în Siria. Dar, în general, întreaga arhitectură sau întreg setul de tratate a fost deja dat la o parte. Chiar și pentru a prelungi Tratatul al treilea privind limitările înarmării strategice, care expiră la începutul lui 2021, americanii încă nu sunt pregătiți să reia discuțiile. Chiar și dacă am fi de acord cu prelungirea durata unui astfel de tratat…Ei sugerează că orice tratat nou ar trebui să fie pus în acord și cu China.

Despre Deveselu: „Imaginați-vă că o astfel de bază mai apare în Cuba. Care ar fi reacția SUA?”

N-avem nimic împotrivă. Dar este China care va lua decizia. Dacă invităm China în tratat, de ce nu invităm Marea Britanie, Franța, India și Pakistan, ca să nu mai vorbim de Israel și poate chiar și Coreea de Nord, putere nucleară în toată regula pentru a face un astfel de tratat mai universal.

Ar fi un efort enorm. Nu ne putem imagina că astfel de negocieri ar putea da rezultate pozitive într-o lună sau o săptămână, sau chiar jumătate de an. Dacă reușim să convingem pe toată lumea, iar o astfel de înțelegere între toate părțile implicate nu există încă, astfel încât acestea să facă parte dintr-un astfel de tratat. Sau poate ar putea fi negociat pentru unele zone geografice. E o posibilitate. Dar este nevoie eforturi diplomatice constante.

Este ca o diplomație de navetă. Așa era între SUA și URSS într-o perioadă. Acum ar fi între toată lumea. Ceea ce vedem este că unele alianțe, precum NATO, declară că Republica Chineză și statele mari precum Statele Unite ale Amneziei, au declarat că Republica Chineză este adversarul lor, că Rusia este o amenințare care ar trebui restrânsă. Nu este un bun început pentru negocieri.

Reporter: Dar din partea României, cel puțin în discursul public, Ministerul de Apărare a spus că sistemul nu este cu scop ofensiv.

Valery Kuzmin: Orice ne spun americanii, v-am explicat. Acum 20 de ani, spuneau că sistemul nu ne țintește. Uitați lucrul ăsta. Neagă acum că țintește și Rusia? Nu. Așa că voi aveți încredere în ceea ce spun ei. Este treaba voastră. Dar nu putem ignora realitățile, experiența de a le face față și privind desfășurările reale de pe teren. Iar în realitate avem o rețea de baze militare, care se dezvoltă și crește, în particular baze militare anti-balistice în jurul teritoriului nostru. Care este scopul? Nu vor ataca pe nimeni, dar securitatea și stabilitatea globală se bazează pe acei doi piloni: potențial ofensiv și potențial defensiv.

Noi ne bazăm pe potențialul ofensiv pentru că nu avem șansa să desfășurăm forțe în jurul SUA…Imaginați-vă că o astfel de bază ar apărea în Cuba din nou. Care ar fi reacția SUA? Imaginați-vă! Dar noi suntem moderați, calmi, explicăm poziția noastră. Orice asigurări primiți, este treaba voastră. Nu voi face vreo paralelă istorică, deși am destule, cum spunem în Rusia.

„Recent a avut loc o excursie aranjată pentru diplomați străini la Deveselu. Nu am fost invitați. Fără comentarii!”

Reporter: Dar ați spus că ar trebui să fie o deschidere din partea ambelor părți.

Valery Kuzmin: Da, suntem foarte deschiși. De exemplu, recent a avut loc o excursie aranjată pentru diplomați străini la Deveselu. Nu am fost invitați. Atât. Fără comentarii. Colegii, prietenii mei din diferite ambasade au spus că este unic, o transparență fără precedent. Nu comentez!

De aceea lucrăm la strategia noastră luând în considerare experiența noastră practică, luând în considerare că în anii ”90 nu era o problemă, cerere sau intenție din partea SUA care să nu fie întâmpinată cu cooperarea din partea Federației Ruse, inclusiv suportul logistic pentru operațiunea din Afghanistan, închiderea bazelor din Vietnam, Cuba și așa mai departe.

Ce am primit? Lărgirea NATO, baze noi în jurul granițelor noastre și suntem învinuiți pentru că ne-am apropiat în mod agresiv de granițele NATO. Unde este logica?

Există o cauză, iar după vine efectul. Asta este viața noastră. Atunci când vom inventa mașina timpului, poate va fi puțin diferit. În tinerețe eram pasionat de Științifico-Fantastic. Chiar și cu mașina timpului, nu poți merge un secol înapoi și să schimbi ceva, pentru că consecințele dezastruoase nu pot fi calculcate ce va ieși. Dacă te duci înapoi și schimbi foarte puțin.

Noi avem un principiu diplomatic >

Reporter: În ceea ce privește discursul public, Ambasada a avut câteva postări în care vorbește despre istorie, relațiile dintre Rusia și România.

Valery Kuzmin: Obiecție! Noi am avut o postare, dacă vorbești despre recepția Familiei Regale pentru diplomația română, am avut o postare privind politicile curente, când politica noastră actuală a fost prezentată într-un mod foarte părtinitor, fără o bază reală, dând vina pe Rusia că este o amenințare majoră pentru tot. Asta este pe scurt. Sunt pregătit să vorbesc despre acest subiect. Ce ați mai găsit acolo despre istorie?

Reporter: Ministrul de Externe a spus…

Valery Kuzmin: Noi avem un principiu diplomatic >. Este exact un caz de acest fel. Nu vă pot spune că pot comunica Ministerului de Externe ce să publice sau să declare în comunicatele de presă. Este treaba lor. Eu vă spun ce pot.

Reporter: Ministerul a spus că viziunile ambasadei sunt inacceptabile și că nu este pentru prima oară când spun acest lucru…

Valery Kuzmin: Suntem de acord să nu cădem de acord. Acesta este comentariul meu.

Reporter: Dar în acest context, cum sunt relațiile dintre ambasadă și minister?

Valery Kuzmin: Sunt normale, dacă luăm în considerare starea generală a relațiilor noastre. Normale și naturale.

Reporter: Adică ceea spun ei că opiniile sunt „inacceptabile”.

Valery Kuzmin: Ei acuză opinii care au fost exprimate într-un comentariu al ambasadei pentru presă, drept un exercițiu în dreptul democratic de libertate de exprimare și de opinie în concordanță cu valorile europene democratice, pe care România le-a solicitat prin recenta președinție rotativă a Consiliului UE. Ce îmi poți spune ca răspuns la poziția mea?

Dacă Ministerul dumneavoastră de Externe crede așa cum a scris, are dreptul la asta. Noi avem un drept să prezentăm politica actuală, subliniez, actuala politică a statului într-o perspectivă propriu-zisă, într-o viziune realistă.

Dacă vrei să sapi mai adânc în acele acuzații făcute în acel fel protocolar, dedicat recepției organizată cu ocazia sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, poate cu excepția ambasadorului american, pentru că nu am avut șansa să vorbesc cu el mai mult, toți colegii mei au fost șocați și și-au exprimat solidaritatea cu mine. A fost o mare surpriză pentru toată lumea că un astfel de discurs (al Principesei Margareta-n.r.) a avut loc la o astfel de ocazie. Nu vreau să continui, pentru că nu este nimic personal, și toate celelalte acuzații, dacă vreți să discutați în detaliu despre ce este vorba, sunt pregătit.

Știu foarte bine ce era scris în comentariul nostru, comentariu, nu un discurs al unei instituții respectate și cu autoritate.

Reporter: Este un răspuns al ambasadei, care este o instituție publică din parte Guvernului Rusiei.

Valery Kuzmin: Instituție publică este o opinie a Ministerului de Externe. De fapt este un ONG. Era în mod evident un atac părtinitor, fără bază reală, pe politica noastră externă. Este datoria și dreptul oferit de convențiile diplomatice ale ambasadelor să prezinte poziția oficială a Guvernului în acest sens. Noi ne-am oprit de la asta. Nu am făcut nicio declarație formală, protest. Doar am scris un comentariu, explicând punct cu punct că nu este adevărat ce se spunea și se adresa către țara noastră.

Este principalul nostru obiectiv. Pentru ce credeți că există misiunile diplomatice? Pentru a fi un canal de a prezenta poziția guvernamentală, publică a propriei țări. Dacă este respinsă o astfel de funcție elementară a misiunii diplomatice…Este un cuvânt nou din protocolul diplomatic și practica diplomatică. Vedem că ceva se schimbă, dar cum rămâne despre valoarea democratică a libertății de exprimare și a opiniei?

Reporter: Sunteți de acord că există o limită între libertatea de exprimare și prezentarea tuturor faptelor? Pentru că, în decembrie, era o acuzație a Ministerului de Externe…

Valery Kuzmin: Din nou ați folosit acest termen non-diplomatic. Nu am auzit nimic despre asta din partea colegilor mei. Eu nu acuz pe nimeni, eu doar explic.

Reporter: Este un comunicat de presă al MAE, din decembrie, care vorbea despre o postare…

Valery Kuzmin: Exista o scrisoare deschisă în Evenimentul Zilei. O puteți găsi. Poziția noastră bine argumentată în detaliu este explicată în acea scrisoare deschisă. Era la mijlocul lui ianuarie, după vacanță. După calendarul specific, avem opt zile de vacanță. Asta, după mine, nu este una dintre cele mai rele realizări are Rusiei democrate. În URSS erau doar două zile, acum sunt opt zile, inclusiv Crăciunul Ortodox, pe ritul vechi.

Reporter: Ambasada a declarat atunci că a fost o campanie de defăimare îndreptată împotriva Armatei Roșii. Ministerul a spus că informația prezentată de Ambasada Rusiei era incompletă.

Valery Kuzmin: Sunt liberi să o completeze dacă vor. Nimeni nu-i împiedică s-o facă. A fost o scrisoare deschisă destul de lungă din partea Ambasadei. A fost publicată în Evenimentul Zilei.

Citiți continuarea pe Mediafax.ro