La o zi după ce deputații au desființat conflictul de interese, Ministerul Justiției anunță că a avizat negativ inițiativa legislativă. Cum motivează

„Noi am dat un aviz negativ la proiectul de lege pentru că proiectul de lege, despre care am vorbit astăzi și din care am dat câteva exemple, se referă și la modificarea articolului 301 și articolului 308 privind conflictul de interese. Și atunci noi, din partea sub semnătura mea, a plecat o avizare negativă de nesusținere a proiectului de lege pentru că venim cu proiectul nostru prin care punem de acord. E adevărat că noi rămânem aici în limita deciziilor Curții, dânșii, legiuitorul are deplina libertate să modifice și mai mult decât limitele deciziei Curții Constituționale. Legiuitorul are deplină libertate. El are bariera Constituției”, a declarat ministrul Justiției, Tudorel Toader, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă.

În acest context, ministrul Justiției a anunțat că a elaborat proiectul de lege privind Codul Penal și Codul de Procedură Penală, urmând ca acesta să intre în procedură parlamentară. Toader a precizat că nu va exista un prag pentru abuzul în serviciu, deși fostul ministru Florin Iordache introdusese o valoare de 200.000 de lei în OUG 13 pentru ca fapta să fie încadrată ca infracțiune.

„Eu voi da drumul la proiectul de lege fără prag pentru că în dispozitivul CCR nu se vorbește despre prag, Proiectul de lege îl voi pune să aibă aprobarea Guvernului și îl trimit în dezbatere publică, nu va fi ordonanță. Va trece la ambele camere și când va ajunge acolo unde se va întâlni cu domnul Iordache, având experiența de legiuitor, poate să intervină, în limita competențelor”, a spus Toader.

Ministrul Justiției a mai declarat că vor fi elaborate și alte proiecte de lege care să pună în acord legislația cu deciziile CCR.

„Lucrăm la pachetul de legi pentru justiție. Avem draftul nostru, puncte de vedere de la bună parte dintre autoritățile avizatoarea în procedură. Așteptăm și punct de vedere de la CSM și va lua drumul în dezbatere publică și procedură parlamentară”, a mai spus Tudorel Toader.

De asemenea, Toader a precizat că va propune un nou proiect de lege a răspunderii magistraților până în luna iunie.

„Va fi un pachet mai larg, nu numai răspunderea. Sunt multe modificări propuse și de la Parchet, și de la CSM, și de la Înalta Curte, toate pliate pe inițiativele de modificare a legislației. E un pachet privind răspunderea, cu toate formele ei. Am demarat o documentare cu colegii mei, nu o fac eu efectiv, riguros și exact cu privire la modul în care în țările membre ale Uniunii Europene este reglementată răspunderea magistraților. Acum 10 zile, două săptămâni, Comisia de la Veneția a dat un aviz la o întrebare formulată de către președintele Curții Constituționale din Republica Moldova pe care cel mai probabil îl cunoașteți. Pornind de la reglementările noastre actuale, vedem avizele colegilor de la celelalte instituții, vedem studiile comparative de la celelalte țări din Uniunea Europeană pentru că nu o să fim nici cei mai exigenți, nici cei mai permisivi, ne raportăm la standardele Comisiei de la Veneția și veți vedea proiectul de lege”, a declarat ministrul Justiției.

Funcționarii publici care vor dori să își angajeze rudele scapă de conflictul de interese, printr-o modificare pe care deputații juriști au făcut-o, marți, la Codul Penal și despre care opoziția susține că desființază total infracțiunea prin formularea adoptată. „Evident dacă își angajezi o rudă proastă în dauna unui tânăr care este competent, este un prejudiciu pentru că ulterior activitatea instituției merge mai rău. Dacă alegi o rudă genială care a luat premiul Nobel în dauna unui prostău care nu e rudă cu tine, evident că nu e niciun conflict de interese”, a explicat, la finele ședinței Comisiei juridice, Eugen Nicolicea.

La rândul său, deputatul PNL, Gabriel Andronache, a declarat, pentru Gândul, că „se lipsește de conținut infracțiunea prin modul în care a fost reglementată, astăzi, în Comisia juridică această faptă”.

Mai exact, deputații au modificat articolele 301 și 308 din Codul penal. Conflictul de interese a fost redenumit: „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane” și, la propunerea deputaților Marton Arpad (UDMR) și Eugen Nicolicea (PSD), are următoarea formulare adoptată de Comisia Juridică:

„(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.

(2) Dispozițiile alin.(l) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situații:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligații impuse de lege, cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de aceasta„.

Forma actuală

Art. 301: Conflictul de interese

(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

(2)Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

Art 308

(1)Dispozițiile art. 289-292, 295, 297-301 și 304 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.