Lămurit cu promisiunile lui Bodog, Tudose cere ca Institutul Cantacuzino să meargă la Apărare. „Poate cu o mână de fier poate să aibă rezultate”

„Domnule ministru, Bodog, bine ați venit la noi în România. Vă rog ca, domnul Țuțuianu, în maximum o lună, Cantacuzino să devină parte componentă a Ministerului Apărării pentru că cu demersurile specialiștilor de acolo ne-am lămurit. Poate cu o mână de fier, militarizată poate să aibă rezultate. Vă ajunge o lună să preluați?”, a declarat Tudose în debutul ședinței de Guvern.

Ministrul Apărării, Adrian Țuțuianu, a replicat că în cel mult trei săptămâni va veni cu un proiect de act normativ în acest sens.

„M-am și gândit cum ar putea fi organizat și am făcut și o evaluare prealabilă cu specialiști (…) Vă propun ca, împreună cu domnul ministru Bodog, pe baza la materialul de control, în două săptămâni de zile, maxim trei, să venim în Guvern cu un proiect de act normativ ca să îl transformăm într-o unitate militară, cu conducere militară (…) E delicată această chestiune, dar ne-o asumăm”, a spus Țuțuianu.

La începutul lunii august, ministrul Sănătății anunța că la Institutul Cantacuzino se vor produce vaccinuri în circa doi-trei ani.

„Institutul Cantacuzino poate să producă vaccinuri cam în trei ani. Dar, în această perioadă, el poate să producă suplimente pentru stimularea imunității. Poate să înceapă să producă produsele pe care le-au avut, nu neapărat vaccinurile despre care vorbim, în speță gripalul și BCG, dar poate începe să producă unele lucruri (…) În același timp, trebuie să aducem specialiști pentru că nu e niciun secret că, la momentul la care institutul a rămas fără finanțare, specialiștii de top de acolo au plecat. Noi trebuie să aducem specialiști acolo, trebuie să construim o nouă linie de producție și totul trebuie să fie făcut pe o bază sănătoasă”, declara Bodog, la acel moment, potrivit Mediafax.

De altfel, promisiunile în ceea ce privește Institutul Cantacuzino au început să curgă de la începutul anului. În iulie, în ședința de Guvern, tot ministrul Florian Bodog anuța că începuse „deja discuția cu domnul ministru al Cercetării” în vederea operaționalizării Institutului Cantacuzino, după ce, în luna mai, spunea că și-ar dori la conducerea Institutului un manager adus de la Agenția Națională a Medicamentului, iar în aprilie spunea că urmează o colaborare între reprezentanții Institutului Pasteur și cei de la Cantacuzino, pentru o relansare a institutului de la noi din țară.

Toate acestea în condițiile în care România a exportat anul trecut vaccinuri și seruri în valoare de 10,3 milioane de euro, după cum arată datele provizorii furnizate de Institutul Național de Statistică la solicitarea ZF.

În ceea ce privește dozele de vaccin, România este dependentă de doi giganți internaționali din domeniul farmaceutic care au autorizație de punere pe piață a vaccinurilor, francezii de la Sanofi (cu afaceri de 831 de milioane de lei anul trecut) și britanicii de la GlaxoSmithKline (cu afaceri de 528 mil. de lei în 2016).

În prezent, „institutul realizează microproducție de vac­cinuri cu scop expe­rimental. Nu produce vaccinuri pentru piață”, potrivit lui Francisc Czobor, directorul teh­nic al institutului, care mai preciza, pentru ZF, că Institutul Cantacuzino nu a exportat niciodată vaccinuri.

Institutul Cantacuzino, care producea vaccinuri pentru pacienții români, a fost trecut în subordinea Ministerului Educației din 2014 până la finalul anului trecut, când a revenit la Ministerul Sănătății, însă nu a început să producă vaccinuri pentru piața locală.