Laura Codruța Kovesi, ÎNGER al Justiției sau DEMON al abuzurilor?

Laura Codruța Kovesi este procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din anul 2013, iar în primăvara lui 2019 și-ar fi încheiat cel de-al doilea mandat. În urmă cu 5 ani, reînnoirea mandatului său a fost o surpriză pentru toată lumea, mai ales că era făcută de însuși premierul Victor Ponta, care ocupa interimar în acel moment și funcția de ministru al Justiției.

Înainte de prelua conducerea DNA, a fost procuror general al României. La data numirii, în 2006, Kövesi devenea prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României și este singura care a reușit să-și ducă la capăt mandatul.

În 26 august 2006, ministrul Justiției de atunci a nominalizat-o pentru funcția de procuror general al României, iar șeful statului a confirmat-o. În 2 octombrie 2009, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de reînvestire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru o perioadă de trei ani. A doua oară fusese propusă de fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu.

Cu o săptămână înainte de a fi semnat decretul prezidențial, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ pentru reînvestirea Codruței Kovesi, dar motivele expuse păreau mai mult de ordin personal, decât legate de probleme manageriale. Avizul negativ dat Codruței Kovesi era previzibil după ce a amendat public anumite măsuri dispuse de Secția CSM, ea dând de înțeles că nu se poate face auzită în interiorul Consiliului.

Cea mai vădită ostilitate întâmpinată de Codruța Kovesi a fost, încă de la începutul mandatului său, din partea lui Liviu Dăscălescu (fost procuror general al Curții de Apel București (între timp, pensionat și trecut în avocatură), căruia procurorul general i-a și recomandat la bilanțul activității Ministerului Public să iasă la pensie.

Nici președintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturi, judecătorul Virgil Andreieș nu se număra printre simpatizanții procurorului general.

Chiar de la preluarea conducerii CSM de către Andreieș, Kovesi a făcut un bilanț deloc elogios al activității Consiliului, remarcând că viitorul acestui for este strâns legat de înlăturarea percepției că mimează îndeplinirea rolului său. Kovesi a cerut, în ședința de bilanț a CSM, din ianuarie 2009, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au decizii de pensionare să le pună în practică. O solicitare similară a fost adresată și magistraților care își continuă activitatea având decizia de pensionare în buzunar. Ea a subliniat că aceste demersuri sunt necesare, dacă se dorește ca standardele de integritate și moralitate să fie respectate.

În cel de-al doilea mandat, relația lui Kovesi cu CSM s-a îmbunătățit. Din 2011, Consiliul are altă componență, după expirarea mandatelor de șase ani ale majorității membrilor.

În două din rapoartele sale privind stadiul reformei din justiția română, Comisia Europenă a apreciat modul de administrare a Ministerului Public și rezolvarea carențelor din sistem, lăudând activitatea lui Kovesi.

Pe 6 iulie 2011, fostul ambasadorul Franței la București, Henri Paul i-a conferit Laurei Codruța Kovesi Legiunea de Onoare în grad de ofițer și declară că activitatea ei ca procuror general reprezintă un pariu câștigat al tinerelor generații ale acestei țări. De asemenea, Kovesi a fost constant susținută în activitatea sa de ambasadele SUA și ale statelor din UE.

În a doua jumătate a lunii martie 2013, premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Justiției, având ca obiectiv declarat rezolvarea numirii procurorului general și a șefului DNA, cei doi fiind propuși de ministrul de resort, dar numiți de către președintele Băsescu.

Zvonurile că Laura Codruța Kovesi va fi propusă la conducerea DNA, devenite ulterior certitudini, nu au rămas fără ecou în alianța USL. Încă de la început, președintele PNL Crin Antonescu și-a exprimat, în termeni destul de reținuți însă, dezaprobarea cu privire la propunere. „Bineînțeles că dacă domnul Ponta va face niște propuneri, aș putea să am o opinie despre asta, dar nu am eu calitatea de a-mi da sau nu acordul în legătură cu actul în sine”, susținea președintele PNL pe 26 martie 2013. Câteva zile mai târziu, liderul PNL devenea mult mai virulent și anunța că, dacă premierul Ponta, ca ministru interimar al Justiției, o propune pe Codruța Kovesi pentru șefia DNA, „categoric acest lucru nu va fi susținut de PNL, va fi în dezacord cu PNL„. Mai mult, pe un ton ultimativ, Antonescu amenința chiar cu dizolvarea USL: „Mai departe, ce să facem, să rupem USL? Poate e și asta o variantă.”

Reacția lui Ponta nu s-a lăsat așteptată. Chiar de 1 aprilie, premierul declara că nici el, nici altcineva din PSD nu a pus și nu va pune vreodată problema ruperii USL, deoarece social-democrații sunt parteneri serioși de alianță. „Mă întrebați pe mine?” se mira Ponta. „Vorbesc în numele PSD. Noi nu vom pune niciodată și nu am pus niciodată problema ruperii USL. Noi nici n-am prea mai fost în alianțe ca să le rupem. E prima alianță importantă în care suntem și ne ținem de cuvânt până la capăt„.

Dialogul Ponta-Antonescu în spațiul public a continuat. Pe 3 aprilie, Antonescu anunța că PNL nu e de acord cu nominalizarea Laurei Codruța Kovesi la DNA și accentua că premierul, pentru prima dată de la înființarea USL, nu i-a consultat pe liberali, ci doar le-a comunicat decizia. „Nu suntem parte, nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu o înțelegere politică făcută cu Traian Băsescu, prin care să se împartă aceste poziții,” se încăpățâna Antonescu. „Nu suntem de acord, nu putem fi de acord cu propunerea lui Kovesi, conducător șase ani la Parchetul General, în ceea ce numim regimul Băsescu.” 

În aceeași zi, Biroul Politic Național al PNL a decis, cu unanimitate, că dacă premierul Ponta persistă în numirea Laurei Codruța Kovesi la DNA, liberalii nu-și mai asumă Ministerul Justiției. „În condițiile în care premierul Ponta persistă în formula pe care a insistat, în propunerile de numiri pe care le-a făcut în înțelegere cu Traian Băsescu, PNL nu-și mai asumă responsabilitatea pentru Ministerul Justiției și pentru tot ce decurge de aici,” anunța Crin Antonescu. „Nu acceptă – și e o poziție validată unanim de BPN – nu se angajează în niciun fel de schimb, nu solicită niciun alt minister, nu acceptăm un alt minister.” 

Cu sau fără girul liberalilor, Laura Codruța Kovesi a ajuns procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, Ponta susținând că a făcut această nominalizare „în baza convingerilor proprii„.

Evenimentele au părut să afecteze încrederea lui Antonescu în Ponta. Șase luni mai târziu, președintele PNL demonstra că nu a uitat disputa privind numirea lui Kovesi. Antonescu afirma, în 13 septembrie, după episodul legat de desemnarea Laurei Codruța Kovesi la DNA, că încrederea sa în premierul Victor Ponta s-a diminuat. „Sunt coleg de serviciu public„, a replicat Antonescu, la întrebarea dacă îl mai consideră pe Ponta prietenul său.

Kovesi a fost confirmată din nou în funcția de procuror șef al DNA în anul 2016, de către ministrul Justiției Raluca Prună, printr-un decret semnat de președintele Klaus Iohannis. Mandatul urma să se încheie în primăvara lui 2019.

Laura Codruța Kövesi, născută Lascu, pe 15 mai 1973, în Sfântu Gheorghe, a absolvit învățământul preuniversitar la Mediaș, unde a evoluat ca baschetbalistă la Club Sportiv Școlar. A fost selecționată în echipa națională de baschet feminin-cadete a României, cu care a câștigat în 1989 la Timișoara titlul de vicecampioană europeană. Între 1991-1995 a urmat cursurile Facultății de Drept în cadrul Universității Babeș-Bolyai. În 2012, obține titlul de doctor în drept având drept teză „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal”.