Laura Codruța Kovesi, interviu în The New York Times 18 iunie 2018

Laura Codruța Kovesi, care rămâne în funcție în timp ce președintele Klaus Iohannis îi analizează viitorul, nu a vrut să facă niciun comentariu direct despre decizia Curții Constituționale. Dar, într-un interviu de la sediul DNA, a justificat activitățile instituției, precizează The New York Times.

„Este greu să fie schimbate mentalități. Ultimii cinci ani au însemnat foarte mult pentru România”, a declarat Laura Kovesi. „Din cauza investigațiilor noastre, din cauza condamnărilor, presiunile asupra instituției noastre au crescut categoric în ultimul an și jumătate. Dacă dispare independența procurorilor – ceea ce pare că se întâmplă acum – activitățile noastre nu devin mai dificile, devin IMPOSIBILE.”

Declarațiile sunt cuprinse într-o analiză amplă a NYT, publicată duminică, privind situația din România. Editorialiștii Marc Santora și Kit Gillet critică, sub titlul „Pretinzând existența unei facțiuni a «Statului paralel», liderii României țintesc spre procurorul-șef anticorupție”, situația din țara noastră și în special acțiunile PSD, lăudând pe de altă parte acțiunile șefei DNA.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„Liderul puternic al partidului de guvernământ din România – condamnat pentru fraudă electorală, suspectat că a furat milioane de dolari din fonduri ale Uniunii Europene și care urmează primească un verdict într-un caz care implică abuz de putere – a avut un mesaj pentru cei peste 100.000 de cetățeni care s-au adunat recent într-una dintre principalele piețe ale capitalei: EL ESTE VICTIMA. Demonstranții proguvernamentali adunați la București pe 9 iunie protestau față de ceea ce ei numesc «statul paralel» din România și care denaturează statul de drept cu ajutorul președintelui țării și al procurorului anticorupție. Dacă forțele anticorupție îl pot viza pe el, a avertizat în mod sumbru Liviu Dragnea, liderul Partidului Social-Democrat, pot viza pe oricine altcineva”, comentează editorialiștii Marc Santora și Kit Gillet.

Mitingul a fost „un moment remarcabil” pentru România, „considerată de mult timp una dintre cele mai corupte țări din Europa, dar care combate agresiv corupția la nivel înalt de peste un deceniu. Cu toate acestea, eforturile anticorupție sunt acum în pericol, după ce Curtea Constituțională a ordonat demiterea procurorului-șef anticorupție (…) Aceeași temă a generat ecouri în regiune, de la Budapesta la Varșovia și de la Bratislava la Praga. Chiar și în România, unde susținerea pentru apartenența la Uniunea Europeană este largă, partidul de guvernământ recurge la o rețetă familiară pentru stimularea susținătorilor: promovarea teoriilor conspirației, criticarea magnatului internațional și filantropului George Soros (…) și prezentarea criticilor formațiunii aflate la guvernare ca fiind marionete ale unui infam grup secret”, notează NYT.

„Decizia CC nu recomandă doar destituirea Laurei Codruței Kovesi. Stabilește că procurorii intră sub autoritatea Ministerului Justiției, care este controlat prin persoane numite politic. Criticii se tem că procurorii care nu sunt pe placul partidului de guvernământ vor fi destituiți, iar cei care vor rămâne în funcții vor fi intimidați, astfel încât să nu vizeze oficiali de rang înalt. (…) Potrivit experților, o parte a problemei ține de Constituția țării, scrisă în 1991, când încă erau vii amintirile despre un regim comunist ce folosea Poliția politică și acțiuni ale procurorilor pentru atacarea inamicilor politici. Puterea procurorilor a fost limitată în mod deliberat”, explică editorialiștii.