Lazăr, în fața unor ACUZAȚII GRAVE, înainte de interviul cu Toader. Procurorul ar fi refuzat să elibereze un deținut politic: Frate, nu auzi DUREREA neamului românesc?

Două zile până la întâlnirea dintre Augustin Lazăr și Tudorel Toader

Primii care s-au sesizat după ce actualul procuror al României a fost acuzat că ar fi refuzat eliberarea condiționată a disidentului Iulius Filip au fost inspectorii de la Inspecția Judiciară. Verificările sunt în curs la instituția condusă de Lucian Netejoru.

O anchetă a început din nou și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care a decis reverificarea trecutului lui Lazăr, după ce în spațiul public au apărut informațiile referitoare la perioada când acesta a îndeplinit periodic și atribuții privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situația tuturor condamnaților ce îndeplineau fracția de pedeapsă pentru liberare. Verificările sunt și la această instituție în curs.

Miercuri, în cadrul interviului pe care Augustin Lazăr este așteptat să-l susțină la Ministerul Justiției în fața lui Tudorel Toader pentru un nou mandat în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, actualul procuror general ar putea răspunde, cu subiect și predicat, tuturor acuzațiilor care i s-au adus în ultimele zile. Asta dacă Toader îl va întreba cum anume s-a decis și cine a contribuit la ținerea în pușcărie a disidentului anticomunist Iulius Filip.

Refuzul revocării lui Lazăr a influențat consultările de la Palatul Cotroceni

La scurt timp după apariția în spațiul public a cazului disidentului anticomunist Iulius Filip, mai mulți politicieni din arcul puterii i-au cerut președintelui să-l revoce pe Augustin Lazăr de la șefia Parchetului General, măsură care ar fi putut fi luată încă de anul trecut, în baza raportului de revocare ceerut de ministrul Tudorel Toader și transmis către Cotroceni.

În lumina noului scandal legat de numele procurorului general, mai mulți politicieni au cerut ca acesta să fie demis, iar pentru că din partea președintelui nu a venit nicio reacție, liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu a anunțat că va refuza consultările programate joi pe tema Justiției.

„Domnul Lazăr putea fi iertat pentru mizeriile făcute deținuților de la Aiud. Dar cum să-i ierți semeția de a se considera azi, în noua societate necomunistă, cel mai potrivit să aplice legea? Putem face abstracție de etică, de moralitatea unui magistrat, atât timp cât există un întreg cod etic de ei înșiși făcut pentru asta? Poate dovedi domnul Lazăr că a făcut cel mai mărunt gest de ușurare a vieții deținuților politici de la Aiud, că a executat ordinele „agale și în silă”, cum spune Steinhardt? Eu cred că dimpotrivă, tocmai excesul de zel i-a garantat ulterior o carieră atât de înfloritoare, pe stil vechi sau nou. Dacă dl. Lazăr ar fi recomandat eliberarea vreunora dintre cei 50-60 de subiecți ai dosarelor de care s-a ocupat, să fiți siguri că nu ar fi ezitat să pomenească asta. Mi-e teamă că le-a respins tuturor, însă, libertatea”, a declarant, într-un interviu pentru MEDIAFAX, liderul ALDE.

Călin Popescu Tăriceanu a mai spus că i se pare complet deplasat să meargă să discute despre justiție când unul dintre diriguitorii ei se dovedește un „zelos fost procuror comunist care nu a ezitat să-și clădească cariera pe lacrimile și suferințele deținutilor politici”. „Retineți, eu nu am cerut pedepsirea domnului Lazăr pentru ce le-a făcut deținuților politici de la la Aiud, deși cred că sunt vreo câteva fapte penale în cele săvârșite de dânsul, ci doar o ieșire din cadrul public”, a completat, pentru MEDIAFAX, președintele ALDE.

Eurodeputatul Renate Weber (ALDE) i-a cerut și ea lui Augustin Lazăr să își retragă candidatura depusă pentru un nou mandat de procuror general, acuzându-l că a fost „complicele sistemului opresiv” de dinainte de 1989.

Și deputatul PMP Robert Turcescu a anunțat că bunicul său a fost închis timp de 10 ani la închisoarea Aiud, în anii 1950, catalogându-i drept nemernici pe acei „procurori sau judecători din anii dictaturii, care au contribuit la uciderea unor oameni sau a unor destine”.

Asociația 15 Noiembrie 1987 cere Societății Timișoara retragerea premiului acordat lui Augustin Lazăr, dar este refuzată

În această chestiune s-au exprimat vehement și cei de la Asociația 15 Noiembrie 1987, respectiv președintele asociației, Marius Boeriu, vicepreședintele Dănuț Iacob, precum și Lucia Hossu Longin, autoarea serialului „Memorialul Durerii. Într-o scrisoare deschisă adresată „Societății Timișoara”, ei au cerut retragerea premiului „Speranța” acordat procurorului general Augustin Lazăr cu o zi înainte ca acuzațiile la adresa acestuia să fie făcute publice. Cei trei îl cataloghează pe procurorul general drept un „un procuror de tip comunist, implicat în acțiuni represive”, care a respins de două ori cererile de eiberare condiționată a disidentului român Iulius Filip. Reprezentanții Asociației 15 Noiembrie 1987 etichetează acțiunea de la Aiud a lui Lazăr drept „neîndoielnic, în mod direct și nemijlocit” una de poliție politică, incompatibilă cu principiile „Societății Timișoara”. Ei amintesc de personalitățile marcante care au primit acest premiu de-a lungul anilor, de la Regele Mihai la Corneliu Coposu, și cer retragerea imediată a distincției.

Într-un interviu acordat MEDIAFAX, Președintele Asociației 15 Noiembrie 1987, Marius Boeriu, l-a acuzat pe procurorul general Augustin Lazăr de minciună, spunând că acesta nu avea cum să nu-l cunoască pe disidentul anticomunist Iulius Filip, pentru că cei care se revoltau împotriva regimului „puteau fi numărați pe o mână”.

„Domnul Augustin Lazăr declară că nu-l cunoaște pe domnul Iulius Filip. Credeți-mă că nu avea cum, mai ales în funcția dânsului, nu avea cum să nu-l cunoască, să nu uităm că totuși Iulius Filip a primit medalie de la președintele polonez, nu avea cum să nu-l cunoască. În perioada când era arestat, deținuții politici se puteau număra pe degete, deci nu erau pușcăriași de drept comun. Cei care se revoltau împotriva comunisului, credeți-mă că nu au fost așa mulți. Deci, în perioada aceea era Iulius Filip, era Radu Filipescu, deci chiar pe o mână puteam să-i numărăm pe cei care au fost. Acolo nu pot să comentez că are vreo vină Augustin Lazăr, că Securitatea stabilea, nu-i acord nicio vină, dar putea să spună adevărul: «da, știam cine este, dar dicta Securitatea» și era foarte ușor, foarte simplu”, a detaliat Marius Boeriu.

Totodată, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987 a adăugat că nu crede că Societatea Timișoara îi va retrage premiul „Speranța”, acordat lui Augustin Lază și astfel își va pierde din „credibilitate”.

Lucru care s-a și întâmplat.

Vicepreședintele Societății Timișoara, Brândușa Armanca, a anunțat, în aceeași, zi că instituția pe care o reprezintă nu are de gând să-i retragă distincția lui Augustin Lazăr pe motiv că ei au premiat atitudinea procurorului general în apărarea justiției. „Sunt convinsă că orice discuție despre retragerea premiului este inutilă pentru că noi am premiat un om pentru atitudinea lui corectă și fermă în apărarea justiției. Acesta a fost criteriul cel mai important, el este îndeplinit și în ziua de astăzi”, a declarant, pentru MEDIAFAX, Brândușa Armanca.

În plus, vicepreședintele Societății Timișoara a precizat că nu participă la campanii împotriva unor persoane sau șefi de instituții.

„Nu participăm la campaniile Antenei 3 și ale lui Dan Voiculescu împotriva unor persoane sau șefi de instituții. Eu consider că este o campanie murdară de tip securistic, practicată în trecut de Dan Voiculescu în calitatea sa de om al Securității, care a fost transferată, iată, ca metodă în televiziunile sale. Nu vom participa, asta sunt sigură, la campaniile lui Voiculescu”, a conchis Brândușa Armanca.

Realizatoarea serialului „Memorialul Durerii” îl acuză pe Klaus Iohannis de înțelgeri secrete cu Augustin Lazăr

Realizatoarea serialului „Memorialul Durerii” Lucia Hossu Longin l-a acuzat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, pe președintele Klaus Iohannis, care a refuzat până acum să-l revoce pe procurorul general așa cum a cerut ministrul Justiției, de înțelegeri secrete cu Augustin Lazăr. Lucia Hossu Longin spune că procurorul general l-a scăpat pe șeful statului de dosarele din instanță, iar acum acesta se vede nevoit să-l mențină în funcție.

„Ceea ce face astăzi, tăcerea asta prelungită și inexplicabilă nu-l onorează ca președinte. Nu înțeleg de ce, sunt documente, nu vorbim (…) ci documentele vorbesc. Ce altfel de probe mai sunt necesare? Documentele vorbesc, iar el le-a recunoscut, domnul procuror a recunoscut că a condus comisia aceea, că nu a dat liberare la termen, era un lucru foarte grav, să nu eliberezi un om când avea dreptul la liberare. Pentru că argumente nu avea, în pușcărie toți trebuiau să se conformeze. Deci, nu putea să facă protest, nu putea să trimită Europei Libere, nu putea să trimită Solidarității, deci toți se conformau. Sigur că Iulius Filip era mai vocal, vorbea cu colegii lui, dar pentru asta nu putea să nu-i admită liberarea”, a afirmat, pentru MEDIAFAX, Lucia Hossu Longin.

Realizatoarea tv a spus că i-a cerut personal președintelui Klaus Iohannis să ia o decizie în ceea ce-l privește pe Augustin Lazăr, motivând că în nicio țară est europeană astfel de descoperiri nu au rămas fără ecou.

„Domnul Iohannis tace pentru că are înțelegeri secrete cu domnul procuror. Știți foarte bine ce s-a dezvăluit, el i-a acoperit dosarele, se simte obligat de o moralitate pe care numai dânsul o poate înțelege și explica. Moralitatea nu este în funcție de interesele sale personale și aici este în joc situația unui om aflat într-o poziție cheie în societatea românească. În orice țară din estul european, că s-au mai făcut asemenea descoperiri, oameni aflați pe funcții cheie au fost devoalați cu un trecut întunecat, cu un trecut marcat de astfel de fapte deplorabile u fost imediat înlăturați, au fost destituiți. Nu se admite să stăm atât să discutăm, să rostim aceleași probe. Câtă reflexie îi trebuie președintelui nostru? Eu personal l-am rugat și îl rog să decidă cât mai repede, spre binele domniei sale”, a completat Lucia Hossu Longin.

Istoria disidentului anticomunist Iulius Filip

Iulius Filip s-a născut la 23 aprilie 1947 într-o familie de muncitori din comuna Teremia Marea, județul Timiș. La absolvirea școlii militare în 1971, a primit gradul de maistru militar clasa a IV-a, fiind angajat la R. 7 A Florești Cluj, unde avea să lucreze în 1981.

Problemele sale au început în 1980 când o notă informativă menționa că Iulius Filip făcea „unele comentarii negative la adresa conducerii de partid și de stat”. Prima sa manifestare publică împotriva regimului comunist a fost în 26 ianuarie 1981, chiar de ziua lui Nicolae Ceaușescu, când a trimis prin poștă o „scrisoare anonimă cu conținut necorespunzător. După circa o săptămână, la 6 februarie 1981, maistrul militar a fost identificat ca autorul scrisorii, în cadrul operațiunii numită „Poetul”.

Iulius Filip avea să fie exclus din partid, iar la 15 martie 1981 a fost trecut în rezervă. După două luni, a solicitat emigrarea în America, prezentându-se în acest sens la ambasada americană din București. Totodată, printr-o altă scrisoare adresată lui Lech Walesa, liderul Solidarității, s-a „solidarizat” cu dizidenții polonezi, cerând să fie acceptat ca membru al acestei organizații.

Filip a fost arestat la 14 decembrie 1981 și condamnat apoi la 8 ani închisoare pentru „propagandă împotriva orânduirii socialiste”, pedeapsă redusă apoi la 5 ani și 4 luni de închisoare, pe care a executat-o în închisorile din Cluj, București, Jilava și Aiud.
Din dosarul său de penitenciar reiese că „în timpul executării pedepsei” ar fi „avut o comportare necorespunzătoare”. Pedepsit de mai multe ori, a petrecut primele 12 luni de detenție în regim restrictiv.

Augustin Lazăr, la acea vreme procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia, a îndeplinit periodic și atribuții privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situația tuturor condamnaților ce îndeplineau fracția de pedeapsă pentru liberare. Potrivit datelor prezentate de Antena 3, Lazăr ar fi refuzat eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip, deși acesta îndeplinea fracția din pedeapsă.

Din închisoare, Iulius Filip i-a scris procurorului Augustin Lazăr în anul 1986, pe vremea când procurorul era președintele comisiei de eliberări de la Aiud:

„Te întreb frate române chiar dacă faci parte din aparatul de represiune – Nu auzi durerea și oftatul neamului românesc? Nu vezi cum această Țară bogată și frumoasă cu un popor harnic a ajuns săracă? La nivelul la care te găsești care crezi că sînt cauzele? De ce crezi că mă găsesc în închisoare?
După părerea mea cele două închisori Aiud și Gherla sînt rușinea Ardealului, României, Europei că să nu spun lumii?
Te-ai întrebat vreodată cîți frați români au trecut pe aici?
Te-ai întrebat vreodată de ce Istoria și timpul prezent n-au transformat aceste închisori în muzeu? (sau altă destinație)”, se arată în scrisoarea publicată de Centrul de Consultanță Istorică.

Procurorul general Augustin Lazăr a catalogat drept grosolănii declarațiile potrivit cărora procurorul deschidea sau închidea pe cineva într-un penitenciar. Lazăr nu exclude totuși ca printre dosare să se fi aflat și cel al disidentului Filip, dar susține că totul era calculat matematic.

Augustin Lazăr a fost numit procuror general în data de 28 aprilie 2016 de către președintele Klaus Iohannis, la propunerea ministrului Justiției de la acea vreme, Raluca Prună.