Legea care i-ar scăpa de pușcărie pe corupții cu „regret efectiv”. Inițiator: „Să nu-i ținem în penitenciar la prima abatere”

Un proiect de lege al senatorului independent (fost PC) Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai, 35 de ani, înregistrat luni la Senat, propune introducerea în Codul Penal a noțiunii juridice de „regret efectiv”, care să îi scape de răspunderea penală pe cei care comit, printre alte infracțiuni, fapte de corupție sau asimilate acestora. Este singurul proiect de lege care îi aparține exclusiv, în cei doi ani de mandat.

În accepțiunea senatorului Mihai, „regretul efectiv” ar trebui să înlăture răspunderea penală pentru anumite infracțiuni. Senatorul enumeră o lungă listă de infracțiuni în cazul cărora „regretul efectiv” nu se aplică – de la fapte de terorism și împotriva siguranței naționale, la furt calificat, viol, omor, tâlhărie sau trafic de droguri. Cea mai notabilă lipsă a acestei liste de excepții de la „regretul efectiv” sunt infracțiunile de corupție și cele asimilate lor, precum și incompatibilități sau conflicte de interese.

O persoană care „regretă efectiv” fapta comisă în fața procurorilor nu poate scăpa însă oricum de răspunderea penală, legiferează senatorul în proiectul său. Există mai multe condiții: să fie la prima infracțiune și să denunțe comiterea faptei, recunoscându-și vinovăția; să „contribuie în mod efectiv la descoperirea faptei”; de la comiterea faptei până când pe om îl apucă „regretul efectiv”, să nu fi trecut mai mult de două treimi din termenul de prescripție a răspunderii penale; omul să plătească prejudiciul provocat prin infracțiunea sa, prejudiciu stabilit de un judecător.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Nu candidez la PREȘEDINȚIE, nu sunt candidat de profesie”

10:19

SURSE SURSE: Hotărâre de Guvern pe 27 decembrie privind alegerile prezidențiale/ Marcel Ciolacu, despre Crin Antonescu: E un candidat care are verbele la el

10:19

În expunerea de motive a proiectului său de lege, senatorul Mihai arată că „justiția din România înregistrează, an după an, noi recorduri în ceea ce privește numărul proceselor”, considerând că un român din trei ajunge în fața instanței și că unul din patru este implicat într-un dosar penal (sursa acestor cifre nu este precizată). Mihai arată că durata acestor procese și anchete este foarte mare și că de aceea România pierde cauze la CEDO.

Un alt motiv invocat de senator în sprijinul ideii de „regret efectiv” care îi scapă de închisoare pe corupți este „aglomerația din închisori”.

Senatorul încadrează ideea de „regret efectiv” la „o nouă orientare” a justiției, adoptată și în alte țări europene sau în SUA, Australia și Canada, denumită „justiție reparatorie sau restaurativă”.

„Modelul justiției restaurative se bazează pe ideea reparării prejudiciului cauzat victimei (…). Chiar dacă infractorului i se aplică o pedeapsă, fie și una privativă de libertate, cu executare, acest fapt nu diminuează prejudiciile cauzate, oricât de aspră ar fi sancțiunea aplicată infractorului. În cazul justiției restaurative, infracțiunea nu mai este văzută ca o violare a legilor, a Statului, ci ca un prejudiciu produs persoanelor și comunității”, scrie senatorul, pledând pentru ideea că dacă infractorul își recunoaște fapta și plătește prejudiciul, ideea de justiție ar fi înfăptuită.

„Liberarea de răspundere penală în legătură cu regretul efectiv, stimulează comportamentul viitor al infractorului, fiind percepută de către acesta drept motiv de corectare”, mai scrie senatorul Mihai (punctuația îi aparține – n.r.).

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE

CITEȘTE AICI EXPUNEREA DE MOTIVE

Alfred Mihai: „Nu e echitabil că unul face un denunț și se plimbă pe stradă cu Bentley-ul și altul…”

Contactat de gândul, senatorul Alfred-Laurențiu-Antonio Mihai a explicat că proiectul său „nu a vizat pe cineva, o anumită categorie”: „Am vizat o stare de fapt cu care se confruntă societatea. Sunt tot felul de investigații, sunt nemulțumiri în societate că nu este echitate și nu se recuperează prejudiciile. Nu e echitabil că unul face un denunț și se plimbă pe stradă cu Bentley-ul și altul… și nu se recuperează niciun ban. Eu acolo am gândit-o”.

Senatorul Mihai dă exemplu cazul unui șofer băut care fuge de la locul accidentului, iar autoritățile nu îl prind. Prin „regretul efectiv”, el ar avea posibilitatea să recunoască totul, să plătească pagubele și să scape.

Întrebat de ce nu a inclus pe lista de infracțiuni exceptate de la „regretul efectiv” și pe cele de corupție, senatorul Mihai a explicat că tocmai pentru a încuraja aflarea adevărului și recuperarea prejudiciilor de la corupți. „Sunteți de acord că există multe fapte de corupție de care nu știe nimeni?”, întreabă senatorul, susținând că prin prevederea „regretului efectiv”, aflarea acestor fapte ar fi înlesnită, iar prejudiciile recuperate.

Senatorul a considerat viabil următorul scenariu care ar putea emana din proiectul său de lege: un corupt care nu a mai avut infracțiuni constatate de procurori se va prezenta de bună voie în fața acestora și va recunoaște o faptă despre care procurorii habar nu au, își va denunța complicii și va plăti prejudiciul provocat prin faptele sale de corupție, pentru a scăpa astfel de răspunderea penală.

Întrebat dacă e vorba de fapt despre o amnistie pentru corupții aflați la prima abatere (adică neprinși de autorități până la momentul autodenunțului), senatorul independent a negat.

Senatorul consideră că actualele prevederi ale Codului Penal, prin care recunoașterea vinovăției și plata prejudiciului în timpul anchetei duc la reduceri semnificative de pedeapsă nu sunt suficiente, pentru că ar acoperi doar faptele de care procurorii știu deja.

Îi pomenim de martorii denunțători, pe care procurorii îi protejează dacă ajută și colaborează la aflarea adevărului în anchetă. Senatorul consideră că nu e suficient și că așa se ajunge în situații de genul „Uite-l și pe ăla, se plimbă liber cu BMW-ul pe stradă, pentru că a făcut un denunț”.

„Nu se numește regretul efectiv în alte coduri penale din alte țări, dar există prevederi similare. M-am consultat și cu colegi juriști, colegi de parlament de specialitate. Poate nu e cea mai bună formă. Sper să iasă o formă bună pentru societate, ca să se recupereze prejudiciile și să aflăm adevărul. Cam asta este ideea. Să nu fie soluția să-i ținem pe oameni în penitenciar la prima abatere, să nu putem să-i mai integrăm, să nu recuperăm nici banii și să primim și condamnări la CEDO că stau zece într-o celulă și să plătim și pentru ei să-i ținem acolo. Avem numai costuri și nici reintegrarea nu se face. Asta e viziunea mea”, a declarat senatorul Mihai, pentru gândul.

Senatorul mai spune că este pregătit pentru critici: „Am mai fost eu acuzat și cu contestarea legii fumatului, că nu e corectă și nu ne aduce beneficii. Asta e, îți asumi dacă iei o poziție și comentariile astea. Eu nu sunt ipocrit. Sunt oameni în spitalele de psihiatrie unde nu au voie să fumeze și face parte din tratamentul lor. Sunt ținuți sub cheie și e unul dintre drepturile lor, face parte din terapie să fumeze, pentru că nu pot ieși din camera aia”.

Doi ani în Senat, o singură nelămurire: de ce s-a dus ANAF peste sediul Antena 3?

Senatorul Alfred-Laurentiu-Antonio Mihai a fost ales în București, în iunie 2014, din partea Partidului Conservator, ocupând locul de senator lăsat liber de Victor Ciorbea, care a fost numit Avocatul Poporului. Între timp, în 2015, Mihai a părăsit PC și a devenit independent.

Fost consilier al fostului primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, Mihai conduce acum Consiliul Național și filiala din București a Partidului Puterii Umaniste-Social Liberal (PPU-sl), înființat chiar de el și de încă trei persoane. Partidul este condus de doi președinți, europarlamentarul Maria Grapini și doctorul chirurg Șerban Rădulescu, fost lider PC Cluj, iar vicepreședinte este fostul liberal Ioan Ghișe.

Pe listele acestui partid a încercat să candideze Cristian Popescu Piedone la un nou mandat de primar al sectorului 4, în ciuda inculpării sale în urma tragediei din clubul Colectiv. Instanța i-a respins candidatura, din cauza unor nereguli găsite pe listele cu semnăturile de susținere. Piedone a strâns din nou semnăturile, iar instanța i-a respins a doua oară candidatura, pentru că partidul îi strânsese aceste semnături înainte ca Piedone să devină membru al acestui partid. Piedone va candida însă la Consiliul Local al sectorului 4, din partea acestui partid.

Partidul se prezintă astfel, într-un comunicat de presă: „Partidul Puterii Umaniste (social-liberal) este un partid nou, fondat de tineri care cred și susțin doctrina umanistă fondată de profesorul Dan Voiculescu în 1992, precum și de lideri marcanți ai PC”.

De altfel, singura întrebare oficială către o instituție publică pe care senatorul Mihai a lansat-o în cei doi ani de mandat a fost adresată ministrului Finanțelor Anca Dragu, în martie 2016. În această întrebare la care senatorul a solicitat răspuns scris, se cer detalii și justificări despre acțiunea ANAF din februarie 2016, atunci când mai mulți inspectori au descins la sediile mai multor televiziuni din grupul Intact, fondat de Dan Voiculescu, pentru a le notifica în privința evacuării din cadrul executării silite. Printre altele, senatorul cere justificări pentru cheltuirea banilor publici pe un număr atât de mare de resurse implicate din partea ANAF pentru livrarea unor înștiințări privind executarea silită.

Singurele inițiative legislative aprobate și devenite lege, pe care apare și semnătura senatorului Mihai, sunt cele privind pensiile parlamentarilor și pensiile membrilor uniunilor de creație, de utilitate publică. Restul sunt la stadiul de proiect sau au fost respinse de Parlament. Printre inițiativele legislative ale senatorului Mihai se numără și modificarea statutului judecătorilor, în sensul ca aceștia să răspundă material pentru eventualele erori comise în procesul judiciar.