La 1 noiembrie intră în vigoare o parte din prevederile legii privind asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, pentru care Marcel Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament. Însoțit de numeroase critici atât din partea mediului de business, cât și din partea opozanților politici, legea a depășit obstacolul de la Curtea Constituțională și a fost promulgată de președintele Iohannis.
„Aceste măsuri nu sărăcesc pe nimeni”, a spus în repetate rânduri, premierul Ciolacu, în timp ce antreprenorii au tras semnale de alarmă că „taxa de 1% pe cifra de afaceri va avea un efect de domino”.
Legea privind măsurile fiscale elimină o parte din facilitățile fiscale și introduce taxe noi. Toate pentru „echilibrarea” sistemului fiscal și rezolvarea deficitului bugetar, spun guvernanții.
Noile impozitări vor diminua veniturile nete ale celor din industria IT, unde se introduce un impozit pe venit pentru câștigurile care depășesc 10.000 de lei brut.
Însă, tot lucrătorii din IT pot opta să nu mai achite contribuția la Pilonul II de pensii. Este nevoie de o solicitare, dacă doresc să o facă în continuare. Însă, pensia privată a acestor angajați nu va mai beneficia de noi contribuții, așa că vor rămâne cu pensia privată acumulată până în prezent.
Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu vor mai fi scutiți de plata contribuției la sănătate, ceea ce va duce la scăderea veniturilor. Însă, pentru a veni în sprijinul lor, Guvernul a adoptat un proiect ca salariul minim brut în construcții să crească la 4.582 lei, iar cel din agricultură și industria alimentară la 3.436 lei. Citește mai multe aici.
Începând cu 11 noiembrie 2023, plafonul maxim zilnic va fi de 1.000 lei pentru toate plățile în numerar către furnizori persoane juridice.
Astfel, conform legii, se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții:
a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană;
c) plăți către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi;
d) plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei;
e) plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
De asemenea, sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.
În ceea ce privește încasările între persoane juridice, acestea se limitează la maximum 1.000 lei pe persoană și 2.000 lei de la cash&carry.
Iar încasările de la persoanele fizice vor avea un plafon maxim de 5.000 lei până la data de 31 decembrie 2024. Din 1 ianuarie 2025, plafonul se coboară la 2.500 lei.
Consultantul fiscal Valentina Saygo a spus, într-un interviu pentru Gândul, că aceasă măsură va veni la pachet cu o mulțime de situații complicate, începând cu faptul că toate aceste restricții vor îngreuna tranzacțiile între firme.
Premierul Marcel Ciolacu a contestat, marți seară, dezinformările AUR cu privire la limitarea plăților cu numerar. Ciolacu a spus că minciunile „grosolane” se vor întoarce împotriva celor de la AUR, ca un bumerang.
Premierul a declarat că are nevoie de instrumentele necesare pentru a combate evaziune. Această măsură este unul dintre ele. Este o restricție de moment, conform lui Ciolacu.
Cum vreți să combat evaziunea? E o restricție în acest moment. Vreți un prim-ministru care să se plângă ca o babă la dumneavoastră? Când trendul va fi descrescător vom modifica. Dacă se fură cu portbagajul? Cum își ia el (n.r. cel care ia șpagă) Ferrari cu sacoșa? Cum cheltui banii din șapgă?
CITEȘTE ȘI: