Legea minelor în care se reiau prevederi din proiectul Guvernului pentru exploatarea de la Roșia Montană, retrimisă la comisii

După scandalul în jurul proiectului Guvernului pentru exploatarea de a Roșia Montană, parlamentarii sunt în discuții pe marginea unui nou act normativ privind legea minelor care preia în parte prevederi ce apăreau în proiectul proRMGC înaintat de executiv. Deși era programat pe ordinea de zi astăzi, inițiativa legislativă care definește proiectele de interes public desebit și de utilitate publică a fost retrimis la comisii  în urma unei solicitări a Ministerului Economiei. Motivul: anumite amendamente trebuie dezbătute și cu Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor, Ministerul Culturii și Ministerul Mediului.

VEZI AICI PROIECTUL INIȚIAL AL GUVERNULUI PRIVIND EXPLOATĂRILE DE LA ROȘIA MONTANĂ

VEZI AICI RAPORTUL INTEGRAL PENTRU LEGEA MINELOR MODIFICATĂ

În forma actuală a raportului legii minelor articolele din proiectul de lege al Guvernului pentru Roșia Montană au fost practic mutate, aproape fără greșeală.

Ce înseamnă proiect de interes public deosebit

Chiar în primul articol al noii legi a minelor se completează cu definiția lucrărilor de utilitate publică. „Lucrările privind prospecțiunile și geologice și cele de extractive și prelucrare a resurselor minerale sunt de utilitate publică”, se arată în proiect.

La articolul 3 vine și definiția proiectelor de interes public deosebit: „proiecte miniere ale căror beneficii economice și sociale pe care statul și/sau unitățile administrației locale le-ar obține direct sau indirect din proiectul respectiv, sunt mai mari decât efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate cu condiția refacerii mediului la finalizarea proiectului”.  Cu alte cuvinte, dacă o companie aduce argumentele că va face mai mult bine decât face rău, atunci proiectul poate fi de interes public deosebit.

De asemenea, exproprierile vor fi făcute în baza legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, așa cum se face referire și în noua lege a minelor.

Cu toate acestea, problemele rămân aceleași semnalate inițial: nu va fi nevoie de aprobarea indicatorilor tehnico-economici (actualul art.9, alin. (4)), dreptul de administrare  asupra imobilelor expropriate va fi acordat tot prin negociere directă titularului licenței pe o perioadă de până la 49 de ani, deținătorii de licențe vor putea, prin această lege a minelor, să schimbe folosința imobilelor din cadrul perimetrelor de exploatare și tot va exista posibilitatea ca perimetrele să fie mărite (art. 38, alin (l)). În plus, deși se precizează că expropriatorul este Statul Român, prin intermediul Ministerului Economiei, fondurile aferente exproprierii putând fi acordate de titularul licenței de exploatare.

Mai mult, un nou alineat la art. 38 prevede că titularul de licență poate modifica traseul sau desființa drumul din cadrul perimetrelor de exploatare.

Redevența de 6%, introdusă în Legea Minelor

O prevedere interesantă în noua lege a minelor este și cea referitoare la redevențe. La fel ca în proiectul Roșia Montană, unde se prevedea o redevență de 6% pentru aur și argint, și în legea minelor s-a introdus un alineat la articolul 45, cu aceeași prevedere. „O cotă procentuală de 6% din valoarea producției miniere pentru metale nobile de aur și argint în cazul proiectelor miniere de interes public deosebit, valoare ce va rămâne nemodificată pe întreaga durată a proiectelor respective”, se arată în art. 45, alin. (a1), alineatul următor, dând posibilitatea titularului licenței de exploatare să facă plata în natură.

La fel ca în proiectul de lege inițiat de Guvern în cazul Roșia Montană, și în noua lege a minelor se regăsește amendamentul care face referire la posibilitatea ca titularul licenței să primească drepturi reale asupra proprietăților din cadrul perimetrului.

„În vederea implementării proiectelor miniere de interes public deosebit, titularii licențelor de exploatare pot dobândi drepturile reale asupra terenurilor aflate în perimetrele de exploatare, fără a se urma procedurile prevăzute de art 45., alin. (5) și următoarele din Legea 46/2008- Codul Silvic, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv de la formele asociative cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii 1/2000″, se arată în articolul 10 (3) din legea minelor sau vechiul capitol IV, punctul 2, din proiectul inițial pentru Roșia Montană.

Tehnologia folosită

Nici în privința tehnologiilor folosite pentru exploatarea resurselor naturale nu s-au făcut modificări. Chiar dacă nu se precizează explicit că trebuie folosită o anume metodă de exploatare, firma care se va ocupa de exploatările miniere se obligă să folosească „tehnologii recunoscute, la momentul autorizării, ca fiind printre cele mai bune la nivel industrial”. În acest context, potrivit datelor făcute publice în cadrul comisiei speciale Roșia Montană, exploatarea cu cianuri este metoda care s-ar încadra în această prevedere.