„PSD și ALDE mai pot să își mai treacă proiectele doar prin hoție și amenințări. Este primul proiect de lege cu miză foarte mare prin care se îngrădea activitatea multor ONG-uri. (…) Invocând minciuna că unele persoane nu ar fi putut să voteze, Liviu Dragnea a recurs la șantaj și presiune asupra colegilor din partid. Au reluat înt-un mod total nedemocrativ votul dat în Camera Deputaților fără absolut niciun motiv și au mai făcut rost de câteva voturi care vor face ca OUG să nu mai poată să îi ajută pe cei vulnerabili social.” a declarat Turcan.
Deputatul PNL, Gabriel Andronache, a precizat că liberalii va ataca proiectul de lege la CCR.
„PNL va ataca la CCR această reglementare pe niște argumente clare și anume acele legate de nediscriminre, argumente legate de protecția datelor personale. Reglementarea priveste combaterea splărării banilor și vizează implentarea unei directive. Ajungem într-o situație absurdă”, a anunțat deputatul PNL.
De asemenea, liderul USR, Dan Barna, a anunțat că partidul său va ataca la CCR proiectul de lege privind combaterea spălării banilor, precum și procedura prin care acest proiect de lege a fost votat de două ori în plenul Camerei Deputaților.
„Asistăm la un abuz fără precedent în istoria parlamentarismului românesc, chiar și colegii de la UDMR au acceptat că această lege a picat și trebuie să se întoarcă într-o eventuală dezbatere parlamentară printr-un alt proiect. PSD a decis altfel. În momentul de față nu mai avem Parlament în România, avem un vehicul pe care domnul Liviu Dragnea îl folosește după propriile interese, pentru că și această lege era de fapt un târg pe care domnia sa a încercat să îl facă, dar nu a avut votul colegilor din Parlament. Această lege este una clar neconstituțională, vom ataca la Curtea Constituțională și vom ataca și chestiunea de procedură care a avut loc în acest moment”, a spus Dan Barna la Palatul Parlamentului.
Dan Barna a adăugat că USR a decis să iasă din sală imediat după ce social-democrații au au decis reluarea votului la acest proiect de lege, în semn de protest explicit la acest abuz.
Camera Deputaților a decis reluarea votului pe legea privind combaterea spălării banilor, la propunerea grupului PSD.
Grupul PSD a propus reluarea votului, pe motiv că în sală erau parlamentari care nu și-au exprimat votul, deși erau prezenți.
După reluarea votului, legea a trecut cu majoritate de voturi.
Reluarea votului s-a făcut la solicitarea liderului PSD din Camera Deputaților, Daniel Suciu, care a invocat faptul că doi parlamentari aflați în sală au apărut la primul vot că nu au votat.
După reluarea votului, s-au înregistrat 170 de voturi pentru, 70 contra si o abtinere, proiectul fiind aprobat.
Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică și de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noțiunea de „beneficiar real” include în cazul asociațiilor și fundațiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”.
De asemenea, legea prevede că reprezintă „entități raportoare” fundațiile și asociațiile, federațiile, precum și orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
În ceea ce privește fundațiile și asociațiile, s-a introdus o excepție de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale.
Potrivit legii, unitatea de informații financiare a României este Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului la nivel national.
Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituțiile de credit și cele financiare, instituțiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experții contabili, persoanele care acordă consultanță fiscală, notarii, avocații, executorii judecătorești, agenții imobiliari, fundațiile și asociațiile, precum și „alte entități care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele”.
Aceste entități raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.
Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conține amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată „persoanelor expuse public„, din care face parte Președintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor și judecătorii CCR.