Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, vineri, că în prezent România are o mare problemă de imagine în fața structurilor europene și că acest lucru contribuie la o exigență sporită și conduce permanent la un risc de întrerupere sau suspendare de plăți.
El a făcut aceste afirmații la conferința „Problematica suspiciunilor de fraudă și a conflictului de interese în domeniul achizițiilor publice aferente proiectelor finanțate din instrumente structurale”, organizată de Ministerul Afacerilor Europene.
„România are o mare problemă de imagine. După părerea mea, imaginea este mai rea decât realitatea. Din păcate, imaginea are efecte în decizile pe care le iau decidenții de la Bruxelles, atât la nivelul Comisiei Europene cât și la nivelul Parlamentului European și al Curții Europene de Conturi. La această imagine am contribuit și noi din plin”, a spus ministrul.
Ministrul a apreciat că, în zona conflictului de interese, România trebuie să ia măsuri mai stricte decât alte state membre. „Această imagine negativă pe care o avem contribuie la o exigență sporită și conduce permanent la un risc de întrerupere sau suspendare de plăți. În momentul de față, oprirea transferului banilor de la Bruxelles pe baza unor cereri de rambursare transmise de partea română a condus la niște dificultăți bugetare însemnate, care ne pun în situația actuală ca să avem mari greutăți să mai continuăm plățile interne către beneficiari”, a atenționat acesta.
El a subliniat că prin noile mecanisme care au fost create începând din decembrie 2011 s-au putut identifica o parte din aceste potențiale conflicte de interese, cu riscuri derulării proiectelor comunitare.
„Chestiunile respective se fac cu dificultate. Nu e deloc simplu să identifici posibile conflicte de interese”, a menționat demnitarul.
Orban a spus că există „o mare dilemă” în legătură cu ce trebuie să fie făcut dacă se identifică eventuale conflicte de interese înainte de desfășurarea licitației, înainte de decizia privind atribuirea contractului.
Potrivit lui Orban, legislația nu ne permite „eliminarea” companiilor care ar putea fi în conflicte de interese sau au diferite legături cu membrii Comisiei de evaluare sau cu conducerea autoritățililor contractante.
El a dăugat că, în anumte cazuri, conflictul de interese a putut fi identificat după atribuirea contractului.
„Întrebarea este cum se poate gestiona așa ceva și până unde se pot face verificările în condițiile în care resursele cu care se fac aceste verificări nu sunt suficiente”, a întrebat Leonard Orban, care a adăugat că resursele umane care pot fi folosite în astfel de cazuri sunt insuficiente.
Ministrul a adăugat că problema conflictului de interese a devenit o prioritate de ordin zero pentru rezolvarea, deocamdată, a întreruperilor de plăți pe diferitele programe operaționale.
„Vom continua să manifestăm aceeași atitudine fermă legătă de modul în care se gestionează această problemă”, subliniat Orban.