Lider UDMR: Țara care reduce nivelul drepturilor minorităților naționale nu este un stat model
Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat, a transmis că Uniunea nu este de acord cu Noul Cod Administrativ, care, în opinia sa, reprezintă un regres.
„Atunci când a formulat amendamente la Codul Administrativ elaborat anul trecut, UDMR a avut ca obiectiv respectarea, menținerea și extinderea drepturilor lingvistice ale minorităților naționale, inclusiv cea maghiară. Deși noul act normativ a fost adoptat de Parlament, ulterior, prin OUG au fost anulate, ignorate numeroase propuneri importante pentru comunitatea maghiară. Textul actului normativ conține, de asemenea, prevederi care constituie regres în reglementare față de forma anterior aflată în vigoare, deoarece ele dau naștere unor interpretări juridice – iar aceste interpretări pot genera dispute juridice suplimentare. De asemenea, UDMR susține ideea descentralizării, deoarece considerăm că problemele locale pot fi cel mai bine rezolvate la nivel local, însă noul cod administrativ centralizează, ceea ce nu face decât să sporească birocrația. În 2019, nivelul drepturilor lingvistice ale minorităților naționale este diminuat în România, în timp ce țara se consideră model în privința gestionării situației acestor minorități. În ansamblu, noul Cod Administrativ reprezintă un regres, un pas înapoi în ceea ce privește drepturile minorităților raportat la prevederile aflate până în prezent în vigoare”, a transmis Cseke Attila, care este de părere că „țara care reduce nivelul drepturilor minorităților naționale nu este un model”.
Potrivit liderului UDMR, OUG va fi readus din nou pentru dezbatere în Parlament în toamnă, iar reprezentanții Uniunii își vor susține în continuare amendamentele propuse.
Președintele UDMR, Klemen Hunor, a declarat, marți, pentru corespondentul MEDIAFAX, că a discutat cu premierul Viorica Dăncilă despre posibilitatea revenirii la Codul Administrativ aprobat în Parlament.
Ulterior, Executivul a adoptat, miercuri, modificări la OUG privind Codul administrativ. Astfel, autoritățile locale pot decide, prin hotărâri de consiliu, utilizarea limbii minorităților în unitățile administrativ teritoriale și în cazul în care nu este atinsă ponderea de peste 20% de reprezentare.