Prima pagină » Știri politice » Liderul Jobbik, scrisoare către politicienii români: Reacțiile voastre au fost isterice

Liderul Jobbik, scrisoare către politicienii români: Reacțiile voastre au fost isterice

Liderul Jobbik, scrisoare către politicienii români: Reacțiile voastre au fost isterice
Vona Gabor, liderul formațiunii radicale Jobbik, afirmă că presa din România a interpretat "în mod distorsionat" discursul pe care l-a rostit la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, calificând drept "isterice" reacțiile politicienilor români.

Vona Gabor, liderul formațiunii radicale Jobbik, afirmă că presa din România a interpretat „în mod distorsionat” discursul pe care l-a rostit la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, calificând drept „isterice” reacțiile politicienilor români.

Într-o scrisoare deschisă adresată politicienilor români, Vona cataloghează drept „isterice” declarațiile acestora, subliniind că alianța dintre România și Ungaria necesită „toleranță și respectarea drepturilor în mod reciproc”.

Potrivit lui Gabor, presa din România a prezentat „imaginea falsă” a unei Românii pașnice și a unei Ungarii agresive. Elita politică din România are o „conștiință compromisă” dat fiind că „blochează constant eforturile maghiarilor din Transilvania”, a subliniat liderul extremist ungar, conform MTI.

Vona Gabor a declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal ((Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, județul Harghita, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile și interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-și responsabilitatea unui conflict cu România.

Președintele partidului Mișcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor, a declarat jurnaliștilor prezenți la Tabăra EMI că Ungaria are obligația de a susține în fața Uniunii Europene și de a sprijini obținerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluționate cât mai curând, transmite corepondentul Mediafax.

„Eu cred că Ungaria, dincolo de gesturile simbolice și de inițiativele civice, are obligația să încerce să dea glas acestei cerințe în fața forurilor internationale. Eu cred că această dispută (privind autonomia Secuimii) nu este disputa României și Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putință ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a susținut Vona Gabor.

Întrebat dacă va susține cauza autonomiei Secuimii cu riscul de a deteriora relațiile dintre România și Ungaria, președintele Jobbik a spus că partidul său își va asuma acest risc, pe care ar trebuie să și-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie. „Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relației dintre Romania și Ungaria, ci starea societății și națiunii maghiare, care îi include și pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România și reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik își va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

Întrebat cum comentează solicitarea adresată de europarlamentarul Tokes Laszlo premierului ungar Orban Viktor ca Ungaria să asigure protectorat pentru Transilvania, Vona Gabor a afirmat că Jobbik a avut câteva initiative în acest sens și că „nu poate decât să fie de acord cu fiecare pas care lărgește și întărește drepturile minorității maghiare din România”.

„Dacă spunem ceva, acționăm în spiritul celor spuse de noi. Noi nu vorbim în vânt, eu, personal, am auzit astăzi despre solicitarea lui Tokes Laszlo și de acum înainte trebuie să ne gândim, să analizăm și ar fi bine să discutăm și cu el, să vedem oare la ce și cum s-au gândit când au solicitat protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei. Acțiune individuală pe această temă nu dorim să facem în niciun fel, dar vom dezbate acest subiect și vom încerca să găsim soluții care ne conduc înainte, și nu înapoi”, a spus Vona Gabor.

El a cerut, totodată, presei românești să relateze „un lucru despre care s-a mai vorbit de câteva ori, dar niciodată nu a apărut”, și anume că, după părerea lui, „problema minorităților, pe care ungurii o numesc problema Trianonului” este „o tragedie a regiunii”, impusă de Europa Occidentală, „care nu are niciun alt scop, în prezent, decât să facă imposibilă acțiunea comună a națiunilor care trăiesc în această regiune”.

Potrivit acestuia, națiunile care trăiesc în Europa Centrală se confruntă cu aceleași probleme, fiind „exploatate” de capitalul internațional, împotriva căruia trebuie să acționeze solidar. În acest context, Vona Gabor a vorbit și despre posibilitatea unei reconcilieri istorice la nivelul Europei Centrale. „Cer presei românești și românilor să înțeleagă că noi nu facem altceva decât încercăm să protejăm propria noastră rasă, propria noastră națiune, să reprezentăm valorile și drepturile ei. Scopul nostru nu este să acționăm împotriva românilor, ci să acționăm pentru maghiari și dacă aceste națiuni arată toleranță, înțelegere una față de cealaltă, noi suntem deschiși la o împăcare istorică la nivelul Europei Centrale. Aceasta deoarece problemele noastre, dacă scoatem din ecuație problemele minorităților, sunt identice. Toate țările (din Europa Centrală) sunt exploatate de capitalul internațional venit din Europa Occidentală și ar trebui să acționăm împreună și nu separat împotriva acestui capital”, a precizat președintele partidului Jobbik.

Întrebat ce părere are despre faptul că presa europeană a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist de dreapta al partidului Jobbik, Vona Gabor a explicat că, dacă cineva este patriot și apără interesele națiunii sale, nu trebuie să fie criticat că a depășit limitele moderației. „Omul, după un timp, se obișnuiește cu această etichetare, dar niciodată nu se vorbește de ce suntem un partid extremist sau față de ce ne manifestăm extremist. Dacă Gyurcsanyi (fostul premier socialist al Ungariei) este de centru, într-adevăr, suntem extremiști, dar dacă omul își iubește patria și națiunea și încearcă să acționeze după posibilități pentru ele, nu cred că este extremist. Acești comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, și se conturează că vom avea mai mulți susținători la alegerile care vin. Atâția așa-ziși extremiști nu pot exista în Ungaria”, a spus Vona.

Liderul fostei grupări Garda Maghiară, interzisă de instanța de la Budapesta la începutul lunii iulie 2009, a adăugat că, potrivit ultimelor sondajelor de opinie, Jobbik are susținători în rândul populației de sub 35 de ani și a explicat „că fenomenul care este numit de presă extremism nu este altceva decât vocea nouă care va conduce Ungaria viitorului”.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis, duminică, printr-un comunicat, că așteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de afirmațiile liderului Jobbik făcute sâmbătă la Joseni, Ministerul menționând totodată că „dezavuează orice manifestări sau declarații extremiste care au loc pe teritoriul României”.

MAE a oferit o serie de precizări de presă „ca reacție la declarațiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni”.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate și respinge declarațiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reamintește faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minoritățile naționale, la fel ca și așa-zisele drepturi colective pentru minoritățile naționale, care sunt excluse conceptual din planul relației bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996”, menționează sursa citată.

În ceea ce privește afirmația că pentru soluționarea așa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria și România, MAE apreciază că „este extrem de gravă”.

„Contravine flagrant spiritului și realităților europene contemporane, principiilor de drept internațional, Tratatului politic de bază, precum și Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziționări sunt complet anacronice și trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toți actorii responsabili din România, Ungaria și Europa, în general”, se arată în comunicat.

„MAE dezavuează orice manifestări sau declarații extremiste care au loc pe teritoriul României”, continuă comunicatul.

De asemenea, MAE „reamintește că este nevoit să ia poziție, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, față de declarațiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor școli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu Parteneriatul strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”.

„Ministerul Afacerilor Externe așteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declarațiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri”, conchide comunicatul MAE.

În replică, Ministerul de Externe de la Budapesta a transmis că Jobbik este un partid de opoziție, deci nu este implicat în activitatea Guvernului ungar.

Guvernul ungar respectă angajamentul în favoarea principiilor fundamentale și obiectivelor parteneriatului strategic ungaro-român, a subliniat diplomația de la Budapesta.

Jobbik a calificat poziția Ministerului român al Afacerilor Externe drept o „provocare deliberată” vizând să intimideze comunitatea etnicilor maghiari din România.