Dacă toți parlamentarii opoziției (liberalii lui Iohannis, democrații lui Blaga și pemepiștii Elenei Udrea) se vor prezenta la vot, moțiunea anunțată de ACL împotriva Guvernului Ponta va strânge 188 de senatori și deputați. Chiar și în cazul unei negocieri surpriză cu UDMR și PPDD și minoritățile naționale, moțiunea nu va trece, deoarece ar strânge doar 250 de voturi. Pentru ca premierul și Cabinetul său să pice ar fi nevoie de votul a 288 de parlamentari, cât reprezintă jumătate plus unu din numărul total de aleși.
Ce spune aritmetica parlamentară
Raportul de forțe din Parlament nu-i ajută prea mult pe liderii Alianței Creștin-Liberale, care au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului. Pur matematic, PDL și PNL nu au suficienți parlamentari pentru a demite guvernul, doar 173 de deputați și senatori. Potrivit Constituției, o moțiune de cenzură trece de Parlament dacă cel puțin jumătate din numărul total al deputaților și senatorilor votează „pentru”.
În prezent, PDL are 36 de deputați și 20 de senatori (56, în total), iar PNL 74 de deputați și 43 de senatori (117, în total). În total, rămân 173 de voturi „pentru”.
La aceștia se adună și voturile parlamentarilor neafiliați, dar care sunt înscriși în Partidul Mișcarea Populară, 13 deputați și doi senatori (15, în total), adică un total de 188 de voturi.
„Vom susține moțiunea de cenzură pentru că este o păcăleală a lui Ponta, a PSD și a Guvernului această OUG, scopul fiind de a obține voturi de la primari, păcălindu-i pe aceștia că vor primi fonduri pentru proiectele lor. Îi păcălesc pe primari că îi vor sprijini cu fonduri, dar nu le vor da bani. Probabil vor fi primari care se vor lăsa păcăliți și vor pleca la PSD și la partidul lui Tăriceanu. Este o acțiune strict electorală, mincinoasă, ipocrită, demagogică și populistă, tocmai de aceea vom susține o moțiune de cenzură pe acest subiect”, a spus Udrea.
În total, 188 de voturi pentru moțiune, adică insuficient. Pentru ca guvernul să pice, este nevoie de 288 de voturi „pentru”.
Nici măcar cu un eventual ajutor al celor de la PPDD, UDMR și minorități, moțiunea nu are șanse să treacă. În prezent, doar 15 deputați mai sunt la PPDD, plus patru senatori neafiliați, în timp ce grupul minorităților este format din 17 deputați. UDMR are 18 deputați și 8 senatori. Adunat, dacă toate aceste grupuri ar vota pentru ca moțiunea să treacă, ar fi 250 de voturi, tot insuficient.
La polul opus, PSD și UNPR au reușit să strângă 187 de deputați și 78 de senatori (265, în total), PC aduce 15 deputați și 9 senatori (24, în total). Puterea este însă susținută și de mulți parlamentari neafiliați, dar care fac parte din noua grupare a lui Călin Popescu Tăriceanu, PLR. De altfel, în prima zi a noii sesiuni legislative, PLR a anunțat că va forma un grup comun cu PC, aducând un număr de 20 de deputați și 6 senatori. În total, coaliția de guvernare este suținută de cel puțin 315 parlamentari, asta dacă, prin absurd, și UDMR, și PPDD și minoritățile s-ar pronunța „împotrivă”. Cu o susținere a acestora, peste 373 de voturi.
În realitate, doar nouă deputați au rămas fără apartenență la un grup parlamentar, însă surse din PC au declarat pentru gândul că în cursul acestei săptămâni vor urma și alte racolări. La Senat, deși apar ca fiind fără afiliere politică 13 membri, unul singur este independent de facto (patru PPDD, șase PLR și doi PMP).
Scutaru, PNL: „Never say never”
De altfel, nici măcar liberalii nu speră ca moțiunea să treacă, iar guvernul să fie demis. Inițierea ei, un „demers politic prin care să-l chemăm pe Ponta să dea explicații”, după cum a declarat liderul deputaților PNL, George Scutaru, pentru gândul.
„Moțiunea este un demers politic, au trecut doar două moțiuni de cenzură în 24 de ani. Important este să-l aducem pe Ponta în Parlament, să dea niște explicații. De ce PSD ține la sertar legea amnistiei și grațierii, le-a promis baronilor PSD, ca Bunea Stancu și Duicu, că dacă ajunge președinte legea va trece? Îl va elibera pe Dan Voiculescu dacă ajunge președinte?”, a spus el.
Cu toate acestea, întrebat dacă au speranțe ca guvernul să fie demis, Scutaru a arătat o urmă de speranță. „Never say never, știți cum e. Noi vrem ca Ponta să dea niște răspunsuri de care fuge ca dracul de tămâie”, a adăugat liderul liberal.
În plus, moțiunea de cenzură va include și nemulțumirile referitoare la ordonanța de urgență 45/2014, prin care se modifică legea alegerii președintelui, act normativ atacat de PNL la Curtea Constituțională.
Pe de altă parte, nu este pentru prima dată când liberalii inițiază o moțiune de cenzură sortită eșecului. După ieșirea PNL de la guvernare, când au reușit să strângă suficiente semnături, în mai 2014, liberalii au inițiat prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ponta. Cu titlul „Opriți Guvernul Ponta 3 – Guvernul corupției, demagogiei și minciunii!”, moțiunea a fost respinsă pe 13 mai 2014, cu 176 de voturi „pentru” și 19 „împotrivă”. De altfel, speranțele opoziției ca moțiunea să treacă erau atât de mici, încât nu au fost prezenți la ședință nici măcar semnatarii moțiunii.
* Precizăm faptul că atât PMP, cât și PLR nu au grup parlamentar, iar membrii acestor partide apar ca neafiliați.
Moțiunea de cenzură
Potrivit articolul 113 din Constituția României, moțiunea de cenzură poate fi inițiată de minimum un sfert din totalul deputaților și senatorilor. În cazul de față, este nevoie de minimum 144 de semnături pentru acest demers.
Pentru ca încrederea acordată Guvernului să fie retrasă este nevoie însă de votul majorității deputaților și senatorilor, adică, în cazul de față, de 288 de parlamentari (în total, sunt 575)
ARTICOLUL 113
(1) Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor.
(2) Moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor și se comunică Guvernului la data depunerii.
(3) Moțiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în ședința comună a celor două Camere.
(4) Dacă moțiunea de cenzură a fost respinsă, deputații și senatorii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură, cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea potrivit articolului 114.
QUIZ. Câți parlamentari sunt în legislatura actuală?
QUIZ. Câți premieri au fost demiși în urma unei moțiuni de cenzură?
QUIZ. Câte semnături sunt necesare pentru inițierea unei moțiuni de cenzură?