Lista miniștrilor propuși de Dacian Cioloș pentru a forma noul Guvern

USR a anunțat, pe pagina de internet a formațiunii, că premierul desemnat Dacian Cioloș a stabilit lista cu propuneri de miniștri, după ce Guvernul Cîțu a fost demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Numele și programul de guvernare vor fi depuse luni în atenția aleșilor.

Premierul desemnat Dacian Cioloș a stabilit lista de miniștri care va fi depusă luni în Parlament. Lista a fost discutată în Biroul Național al USR și va fi propusă spre validare în Comitetul Politic al partidului care are loc duminică seară, de la ora 18:00.

Cabinet cu 18 portofolii

„Biroul Naţional al USR s-a întrunit, vineri, la solicitarea premierului desemnat, Dacian Cioloş, şi a stabilit un calendar pentru zilele următoare: sâmbătă – finalizarea programului de guvernare; duminică – şedinţă de Birou Naţional şi Comitet Politic pentru aprobarea programului şi a listei de miniştri; luni – depunerea programului de guvernare şi a listei de miniştri în Parlament”, anunța USR.

În ședința Biroul Național a fost agreată și forma finală a programului de guvernare.

Câteva dintre numele de pe lista prședintelui USR s-au regăsit în Guvernul Cîțu. Fostul vicepremier Dan Barna ar urma să primească portofoliul Externelor, iar alți cinci foști miniștri ar urma să își reia mandatele, respectiv Claudiu Năsui la Economie, Stelian Ion la Justiție, Cristian Ghinea la Fonduri Europene, Cătălin Drulă la Transporturi și Ioana Mihăilă la Sănătate.

Guvernul Dacian Cioloș:

• Ministerul Finanțelor – Dragoș Pîslaru
• Ministerul Afacerilor Interne – Alin Stoica
• Ministerul Afacerilor Externe – Dan Barna
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – George Cățean
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mihai Goțiu
• Ministerul Justiției – Stelian Ion
• Ministerul Apărării Naționale  – Nicu Fălcoi
• Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – Claudiu Năsui
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Cristian Ghinea
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Ionuț Moșteanu
• Ministerul Energiei – Cristina Prună
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă
• Ministerul Muncii și Protecției Sociale – Oana Țoiu
• Ministerul Sănătății – Ioana Mihăilă
• Ministerul Culturii – Iulia Popovici
• Ministerul Tineretului și Sportului – Tudor Pop
• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Monica Berescu
• Ministerul Educației – Corina Atanasiu

CV-urile miniștrilor propuși

USR a publicat cu scurte CV-uri ale candidațiilor pentru funcțiile de miniștri, cu șase propuneri feminine:

Dragoș Pîslaru – ministrul Finanțelor

Dragoș Pîslaru este de profesie economist, deține un doctorat în economie la Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) al Academiei Române și un masterat în Relații Internaționale obținut la London School of Economics, Marea Britanie.

A fost ministru al Muncii și Protecției Sociale în 2016, în guvernul condus de Dacian Cioloș. A participat la numeroase proiecte interne și internaționale ca expert pe probleme sociale, dezvoltare rurală, politici sociale, piața forței de muncă.

Din mai 2019 este europarlamentar din partea USR și are ca priorități alocarea de resurse pentru crearea de competențe, accesul la locuri de muncă, combaterea sărăciei, incluziunea socială, dar și consolidarea și implementarea Fondului Social European și nu numai.

Ca membru al Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON), Dragoș Pîslaru a fost coraportor al Parlamentului pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, cel mai ambițios program de redresare al Uniunii Europene din istoria recentă.

Alin Stoica – ministrul Afacerilor Interne

Alin Stoica a fost prefectului Bucureștiului în perioada mai – septembrie 2021 și a gestionat unele dintre cele mai dificile luni ale pandemiei în Capitală.

Este de profesie avocat, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității București. Între 2016 și 2018, Alin Stoica a reprezentat societatea civilă într-una din comisiile Consiliului Economic și Social – Comisia pentru relații de muncă, politică salarială, incluziune socială și sănătate. În același timp, de peste cinci ani, Alin Stoica a reprezentat organizații patronale la nivel de industrie și la nivel național, fiind implicat în negocieri complexe și în procese de elaborare a actelor normative, în dialog atât cu Guvernul cât și cu Parlamentul.

Înainte de a fi prefect, Alin Stoica a lucrat ca expert în domeniul relațiilor de muncă într-o companie multinațională, ultima funcție pe care a deținut-o a fost cea de HR Governance Expert.

Dan Barna – ministrul Afacerilor Externe

Dan Barna, vicepreședinte USR și deputat de Sibiu la al doilea mandat, este licențiat în Drept la Universitatea din București, absolvent de master în Management de proiect la Universitatea Politehnică din București și absolvent al programului de formare de formatori al International Development Law Organisation din Roma. În primul mandat de deputat a fost vicepreședintele Comisiei pentru politică externă și membru în Comisia pentru afaceri europene.

În 2016, a fost secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, iar experienţa în Guvernul tehnocrat l-a convins că România are nevoie de oameni competenţi şi integri care să se implice în politică. S-a înscris în USR, iar din octombrie 2017 a fost ales președintele partidului. Dan Barna a coordonat proiectul Fără Penali în Funcții Publice, prima inițiativă civică pe cale să modifice Constituția României, care a strâns un milion de semnături.

În 2020 a fost numit vicepremier, mandat în timpul căruia s-a implicat activ în realizarea PNRR, în dezbaterile privind relansarea economică și atragerea de investiții în România, a asigurat coordonarea coaliției de guvernare, care a reușit să treacă prin Parlament bugetul pe 2021 cu o sumă record alocată investițiilor: 61,4 miliarde de lei. In calitate de vicepremier a coordonat activitatea ministerelor Investițiilor și Proiectelor Europene, Transporturilor, Justiției, Economiei, Sănătății și Digitalizării.

George Cățean – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

George Cățean a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în perioada februarie – septembrie 2021 și a luat mai multe măsuri pentru a-i ajuta pe fermierii români să înființeze Puncte Gastronomice Locale.

Provine din zona Brașovului și alături de părinți și de ceilalți doi frați ai săi, conduce în prezent o afacere în domeniul agricol și al produselor tradiționale cu cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro.

A studiat marketing în cadrul Universității Transilvania din Brașov. Este activ în mai multe organizații non-guvernamentale, cu implicare locală și regională.

În 2013, a fost coordonator al proiectului Transhumanța, proiect desfășurat în cinci țări de pe lanțul carpatic. În 2017, a hotărât să se implice în Platforma România 100, organizație în cadrul căreia a coordonat Comunitatea Tematică „Agricultură și dezvoltare rurală”.

Mihai Goțiu – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor

Mihai Goțiu a fost senator USR între 2016 și 2020 și a activat în Comisia de mediu. Este printre inițiatorii legii DNA-ul Pădurilor și modificărilor la Codul Silvic împotriva mafiei lemnului din România. În ultimii ani a făcut multe vizite în țară pentru a documenta tăierile ilegale de păduri.

Mihai Goțiu are studii de Drept și un doctorand în Jurnalism și Comunicare de mediu la Universitatea Babeș Bolyai Cluj și a avut o carieră în mass-media, timp de 20 de ani. Cele mai cunoscute articole au fost cele de investigație, reportaje, analize și comentarii legate de cazul Roșia Montană, pe care l-a documentat începând cu anul 2002.

Stelian Ion – ministrul Justiției

Stelian Ion, deputat USR de Constanța la al doilea mandat, a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București. Din 2002 practică profesia de avocat.

În timpul primului său mandat de deputat, între 2016 și 2020, Stelian Ion a luptat în comisia juridică împotriva modificărilor nocive la legile justiției inițiate de Liviu Dragnea și a contribuit la redactarea a zeci de sesizări la Curtea Constițională pentru a bloca legile în favoarea infractorilor promovate de PSD.

În decembrie 2020 a devenit ministru al Jusțiție, funcție din care a avut ca principală misiune să repare după Dragnea și Iordache tot ce au stricat în sistemul de justiție. A propus un proiect de desființare a Secției Speciale de anchetare a magistraților, a avansat proiecte noi pentru legile justiției și a pus în dezbatere publică modificările la Codul Penal si Codul de procedură penală. Stelian a contribuit la deblocarea admiterii în magistratură și a demarat procedura de selecție pentru funcțiile de coducere din DNA și DIICOT.

Nicu Fălcoi – ministrul Apărării

Nicu Fălcoi este în prezent deputat de Timiș. În legislatura 2016-2020, a fost senator, secretar în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În timpul mandatului de senator, a fost ales în funcția de vicelider al grupului „Alianța liberalilor și democraților” și vicepreședinte al comitetului de Apărare și Securitate (Defence and Security Committee) din cadrul Adunării Parlamentare NATO.

De profesie inginer, Nicu are o experiență de peste 20 de ani ca pilot, după absolvirea  școlii Militare de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” din județul Buzău și a Facultății de Mecanică, Secția Autovehicule Rutiere din cadrul Universității Politehnica din Timișoara.

A participat la exerciții multinaționale NATO, iar între 2004–2005, a fost observator ONU în cadrul Misiunii Organizației Națiunilor Unite în R.D. Congo (MONUC).

Claudiu Năsui – ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului

Claudiu Năsui, vicepreședinte USR și deputat de București, este de profesie economist specializat în finanțe. În perioada 2016 – 2020 a fost deputat, membru în Comisia de Buget, și a promulgat un pachet de legi care debirocratizează activitatea economică și încurajează antreprenoriatul.

Înainte de a intra în politică, Claudiu Năsui a lucrat exclusiv în sectorul privat, în consultanță financiară și în sectorul bancar. A absolvit Facultatea de Finanțe a Universității Paris-Dauphine și a efectuat un Master la Universitatea Bocconi, în Italia, tot în domeniul finanțelor. În 2014, Claudiu a lansat Open Budget, platforma de transparență bugetară care prezintă bugetul statului într-un mod inteligibil și transparent oricui este interesat.

Ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, între ianuarie 2020 și septembrie 2021, Claudiu Năsui a asigurat, în mandatul său, o sumă record pentru firmele românești afectate de pandemiei – 2,34 miliarde lei. A preluat măsurile de ajutor Covid cu un gol de finanțare de 500 de milioane de euro, din care a reușit să facă rost de 400 de milioane de euro. În plus, Claudiu Năsui a făcut publice toate contractele cu statul pe care le are ministerul, a numit noi consilii de administrație transparent, formate din profesioniști pentru toate companiile din subordine. A lansat un amplu program de debirocratizare care să vină în sprijinul antreprenorilor. A schimbat modul de acordare a schemelor de ajutor de stat, astfel încât să reducă corupția și să elimine criteriul „primul venit, primul servit”, prin introducerea plății pro-rata pentru toți.

Ionuț Moșteanu – ministrul Dezvoltării, Administrației și Lucrărilor Publice

Ionuț Moșteanu este deputat de Argeș la al doilea mandat și lider al grupului USR în Camera Deputaților. În primii patru ani în Parlament, a militat din Comisia pentru transporturi pentru deblocarea lucrărilor la Autostrada Pitești-Sibiu și pentru alte proiecte mari de infrastructură.

În 2016, Ionuț a fost secretar de stat în ministerul Transporturilor în Guvernul tehnocrat, unde responsabilitatea sa principală a fost rezolvarea problemelor de management din companiile aflate în subordine, printre care Tarom, ROMATSA, Compania Națională de Aeroporturi București, Portul Constanța. Într-un timp scurt, a reușit să demită câțiva directori incompetenți și să rezolve conflictele cu sindicatele.

Înainte de a intra în politică, a lucrat peste 20 de ani în mediul privat, în companii multinaţionale, unde a coordonat proiecte și echipe de oameni (Scala J Walter Thompson, Connex/Mobifon, Western Union, Leo Burnett/Publicis), apoi a devenit antreprenor.

Cristina Prună – ministrul Energiei

Cristina Prună, în prezent vicepreședinte al Camerei Deputaților și deputat de București la al doilea mandat, este economist de profesie, iar, anterior intrării în politică, a studiat și lucrat în mai multe țări vest-europene, atât în sectorul privat, cât și în instituții europene.

În primul mandat de deputat, a fost membru în Comisia pentru industrii și servicii și în Comisia pentru afaceri europene. Pe parcursul mandatului de parlamentar, a co-inițiat și promovat proiecte pentru promovarea industriei și debirocratizarea și ușurarea vieții mediului de afaceri, iar trei dintre acestea au și devenit legi. Printre altele, a reușit eliminarea restricțiilor pentru înființarea unei firme și a costurilor inutile impuse de stat micilor antreprenori.

Cristina este vocea USR în ceea ce privește promovarea unor proiecte mari care țin de reindustrializare și securitatea energetică a României. A coordonat Programul de Guvernare al USR pe zona de energie și a contribuit la programul pe economie.

De asemenea, a propus măsuri pentru echilibrarea pensiilor și oferirea de alternative, prin pilonul 2, prin folosirea banilor din resursele naturale pentru pensiile tuturor românilor, pe model norvegian.

Cristian Ghinea – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene

Cristian Ghinea este licenţiat în Studii Politice şi Administrative și a absolvit un program de Master la London School of Economics and Political Science. În anul 2009 a fondat, împreună cu un grup de experţi, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), un think-tank având ca obiectiv sprijinirea rolului României în Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul politicilor publice.

În aprilie 2016 a devenit Ministru al Fondurilor Europene în guvernul tehnocrat, după o perioadă de cinci luni petrecute la Cancelaria Prim-Ministrului Dacian Cioloş, unde a iniţiat şi coordonat „Comisia de tăiat hârtii”, un proiect legislativ menit să uşureze viaţa cetăţenilor prin reducerea birocraţiei. Ca ministru a lucrat la Pachetul Anti-Sărăcie.

După experiența în guvernul tehnocrat, s-a înscris în USR și a candidat la alegerile parlamentare din decembrie 2016. Cristian Ghinea a fost deputat de București până în mai 2019 când a devenit europarlamentar USR, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională. Ca europarlamentar, s-a asigurat că Parchetul European EPPO va primi o finanțare adecvată, a prioritizat intensificarea eforturilor de prevenire și detectare a fraudei și nu numai.

În decembrie 2020 a renunțat la funcția de europarlamentar pentru a se întoarce în țară și a devenit ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. În timpului mandatului său, încheiat în septembrie 2021, Cristian Ghinea a finalizat Planul Național de Redresare și Reziliență, cel mai mare program de dezvoltare de care a beneficiat România în ultimii 30 de ani.

Tot Cristian Ghinea a reușit să aducă în jur de 600 de milioane de euro din fonduri europene pentru decontarea testelor PCR, pentru plata medicilor, pentru dotări pentru spitale, centre sociale și școli, în contextul pandemiei COVID-19 și a reușit să crească ritmul de absorbție al fondurilor europene de peste 3 ori în perioada ianuarie – iunie 2021 față de aceeași perioadă din anii anteriori: peste 1 miliard de euro.

Cătălin Drulă – ministrul Transporturilor și Infrastructurii

Cătălin Drulă este vicepreședinte USR și deputat de Timiș la al doilea mandat.

În decembrie 2020 a fost numit ministru al Transporturilor și Infrastructurii. În mandatul său, lucrările pe șantiere au mers în ritm alert: peste 30 de șantiere și peste 600 km de autostradă, drumuri expres și de legătură, reabilitări poduri, centuri și drumuri naționale.

Mandatul lui Cătălin Drulă a reprezentat un record absolut în materie de investiții: 3,7 miliarde de lei investiții din fonduri europene în doar 8 luni. S-a luptat cu curaj cu diverse grupuri de interese și a gestionat cu succes crize majore, precum blocarea ilegală a metroului.

De profesie inginer software, a studiat în Canada, la University of Toronto, iar după ce a terminat facultatea a revenit în țară și a lucrat pentru diverse proiecte antreprenoriale în domeniul IT. În 2012, Cătălin a fondat Asociația Pro Infrastructură și s-a implicat civic în monitorizarea proiectelor de infrastructură din România.

Datorită experienței sale, a primit în 2016 propunerea de a face parte din guvernul tehnocrat, iar prioritatea lui a fost să deblocheze șantierele mari de autostrăzi, care erau sistate și îngropate în birocrație și formalități neefectuate.După mandatul de consilier de stat, Cătălin Drulă a fost ales deputat USR de Timiș și a făcut opoziție activ la proiectele nocive sau numirile politice în instituții publice care nu respectau criterii minime de profesionalism.

Ioana Mihăilă – ministrul Sănătății

Ioana Mihăilă este medic, antreprenor, fost secretar de stat și ministru al Sănătății. Este absolventă a Facultății de Medicină din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și profesează ca medic endocrinolog în Cluj și în Oradea.

A coordonat caravane medicale prin care au fost oferite servicii medicale gratuite în satele din județul Bihor, a pornit de la zero un mic cabinet medical care s-a transformat în câțiva ani într-o clinică de specialitate cu zeci de angajați, implicați în tratarea pacienților din județ. Din februarie 2021, a fost numită secretar de stat, din acest rol a coordonat activitățile de gestionare a investițiilor în sistemul medical românesc din fonduri externe și elaborarea componentei de sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ca ministru al Sănătății, între lunile aprilie-septembrie 2021, Ioana Mihăilă a transparentizat toate contractele de achiziții de la Ministerul Sănătății și a organizat zeci de concursuri pe bune pentru ocuparea funcțiilor de manageri în spitale, a aprobat lista medicamentelor esențiale și a extins vaccinarea gratuită anti-HPV pentru adolescentele între 11 și 18 ani.

Iulia Popovici – ministrul Culturii

Iulia Popovici este critic și curator de artele spectacolului, expert în programe culturale românești și europene, autoare de cărți despre sectorul cultural independent și artele performative din Europa de Est. În 2016 a fost consilier al ministrului Culturii, Corina Șuteu. Este unul dintre fondatorii ATIC (Asociația Trans-sectorială a Independenților din Cultură), organizație de advocacy și asistență pentru lucrătorii culturali independenți. În ultimii 15 ani, a fost redactor al revistei „Observator cultural”. Scrie despre politici publice culturale în presa românească și europeană.

În perioada februarie-septembrie 2021, a fost secretar de stat în Ministerul Culturii, din partea USR, poziție din care a propus un nou cadru legislativ pentru organizarea Capitalei Europene Culturale Timișoara 2023 și a coordonat componenta de cultură din PNRR, axată pe reforma sistemului de finanțare în cultură și adoptarea statutului lucrătorului cultural. Este specializată în legislație și politici publice privind susținerea accesului la servicii culturale și relevanța economică a culturii.

Oana Țoiu – ministrul Muncii și Protecției Sociale

Oana Silvia Țoiu, deputat de București, a fost secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale în Guvernul Tehnocrat, unde a coordonat politici publice pentru copii și familie, intervenții de urgență pentru românii din Diaspora și reforme de debirocratizare a sprijinului oferit de stat, este Președinta Comisiei de Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților și unul dintre coordonatorii programului de guvernare USR PLUS.

Cariera sa se bazează pe implicare civică, înainte de a începe cariera politică a fost desemnată internațional de World Economic Forum ca unul dintre tinerii cu cariere de impact și de către Comisia Europeană pentru inovarea în muncă. A inițiat și coordonat programe de sprijinire a tinerilor pentru antreprenoriat social și implicare civică  și a fost implicată în grupuri de lucru și proiecte de training  sau consultanță în parteneriat cu peste zece țări.

Ca deputat, a coinițiat proiectul „Zi liberă pentru vaccinare”, care a devenit lege, cei care se vaccinează primesc o zi liberă plătită pentru fiecare doză efectuată, iar elevii și studenții primesc scutire de la cursuri. De aceste drepturi beneficiază și unul dintre părinți sau reprezentantul legal al copilului pentru a-l însoți la vaccin.

A introdus în Parlament accesul la sprijinul financiar pe perioada școlilor închise și pentru doctorii din familii monoparentale cu copii sub 12 ani, acum în vigoare și a obținut unanimitate în Comisia de  Muncă și Protecțe Socială prelungirea perioadei în care părinții au acces la stimulentul de reinserție mărit, de la primele șase luni ale copilului la primul an.

Tudor Pop – ministrul Tineretului și Sportului

Tudor Pop este deputat de București la al doilea mandat și în prezent președinte al Comisiei pentru Tineret și Sport. În actualul mandat a depus un proiect pentru deschiderea terenurilor sportive din curțile școlilor pentru copii și a accelerat procesul de adoptare a noii Legi a Tineretului, aceasta urmând a fi votată de Parlament în această sesiune, după o întârziere de aproape 3 ani.

Din 2016 este membru în Comisia pentru Sănătate și Familie, calitate în care a inițiat mai multe proiecte, printre care „Stop Nosocomiale!”, proiect pentru prevenirea și reducerea infecțiilor intraspitalicești devenit între timp lege. Un alt proiect al său devenit lege este cel privind transparentizarea deconturilor CNAS. Adoptarea acestui proiect reprezintă o victorie importantă în lupta cu corupția din sistemul de sănătate din România. O altă lege importantă este cea a caravanelor medicale care cresc accesul la servicii medicale de specialitate pentru populația vulnerabilă și izolată. O nouă inițiațivă depusă anul acesta, Legea Asistenței Medicale Mobile, vine să consolideze acest demers de a aduce medicii mai aproape de pacienții cu acces precar sau inexistent la servicii medicale.

Înainte de fi deputat, Tudor a făcut parte din Guvernul condus de Dacian Cioloș, ca șef de cabinet al Ministrului Fondurilor Europene, iar principalele proiecte în care a fost implicat au fost: Pachetul Anti-Sărăcie, Pachetul pentru Dezvoltarea Clasei de Mijloc la Sate și programul „Fiecare copil la grădiniță”.

Monica Berescu – ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării

Monica Berescu este deputat USR de Iași la primul mandat, vicepreședinte al comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor și membru în comisia pentru muncă şi protecţie socială.

A absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității „Al.I.Cuza” din Iași, specializarea Administrație Publică, și are un master în Managementul și Dezvoltarea Resurselor Umane. Este licențiată și în Drept. A lucrat încă din timpul facultății, în primele corporații din Iași, pe zona de legal și collection, și apoi în IT.

Peste 11 ani din cariera sa profesională i-a petrecut în firme cu specializare în domeniul digital, ultimii ca manager de operațiuni și project manager, conducând echipe de peste 90 de persoane și gestionând peste 18 clienți din SUA și Europa pe zona de outsourcing IT.

Corina Atanasiu – ministrul Educației

Corina Atanasiu este expertă în accesarea de fonduri europene și are la activ numeroase proiecte de dezvoltare locală, combaterea sărăciei și din sfera educației.

În perioada ianuarie – septembrie 2021 a fost secretar de stat în ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și s-a ocupat de componenta de educație din PNRR.

A absolvit Colegiul Al. I. Cuza, este licențiată în Științele Educației, are două studii masterale, Administrație Publică și Studii de Muncă și formare în Educație în criză, precum și numeroase certificări. Foarte implicată în comunitate, este de 20 de ani voluntar activ al Crucii Roșii Vrancea, calitate din care a atras finanțări de aproape 1 milion de Euro pentru dezvoltarea locală, care au dus la îmbunătățirea calității vieții copiilor și familiilor lor din județ.

De 7 ani este implicată civic în dezvoltarea asociațiilor de părinți din România. A spijinit crearea Federației Părinților și Aparținătorilor Legali, alături de care a militat pentru implicarea părinților în efortul de modernizare a școlilor.

Dacian Cioloș: „PNL refuză, deocamdată, o negociere cu premierul desemnat”

Dacian Cioloș a acordat celor din PNL termen până duminică să se alătura USR. „Din păcate, am constatat și astăzi că PNL refuză, deocamdată, o negociere cu premierul desemnat de președintele Iohannis și nu pot să fac decât, în continuare, un apel la PNL să nu fugă de responsabilitate pentru că România are nevoie de un guvern. Eu sper să putem găsi soluția. Oricum, în ceea ce privește USR, în aceste condiții și din dorința de a rezolva cât mai repede criza prin care trecem, USR rămâne în continuare determinat și eu, ca premier desemnat, rămân determinat să propun până la începutul săptămânii viitoare un guvern în Parlament pentru că acolo se vede dacă există sau nu o susținere pentru un guvern”, a declarat Dacian Cioloș.

Premierul desemnat, Dacian Cioloș, a declarat că va merge în Parlament pentru a cere votul de încredere pentru formarea unui Guvern monocolor USR PLUS, pentru că România are nevoie urgentă de măsuri pe care doar un executiv cu drepturi depline le poate îndeplini. El conștientizează că un Guvern minoritar este foarte fragil și poate fi oricând dărâmat, însă mizează pe responsabilitatea politicienilor față de cetățenii care i-au trimis în Parlament.

Care e procedura constituțională

După ce Parlamentul retrage încrederea acordată Guvermului, prin votarea unei moțiuni de cenzură – cum s-a întâmplat marți, 5 octombrie, în cazul Cabinetului Cîțu.

– Constituția prevede ca președintele să desemneze un alt candidat pentru funcția de premier, ceea ce Klaus Iohannis a făcut luni, 11 octombrie, după consultări politice, iar premieriul desemnat are termen de 10 zile să propună aleșilor un program de guvernare și un Cabinet.

Desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, conform art. 103 din Constituție, se face în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, se prevede în legea fundamentală.

După această etapă, conform Regulamentului comun, se aplică procedura privind acordarea încrederii pentru un nou guvern:

Art. 87: Birourile permanente ale celor două Camere vor asigura multiplicarea şi difuzarea către deputaţi şi senatori a programului şi listei Guvernului, de îndată ce acestea au fost primite de la candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru.

Art. 88. (1) Birourile permanente, în condiţiile art. 15, stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, luând totodată măsuri pentru convocarea deputaţilor şi senatorilor.

(2) Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, înscris în lista Guvernului, va fi audiat, în şedinţă comună, de către comisiile permanente ale celor două Camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru.

(3) În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, motivat, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor.

(4) Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată conform alineatelor precedente, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz.

În cazul favorabil, confor, art. 92, „Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului”.

Dacă nu, se reia procedura iar președintele poate desemna un nou premier.

În cazul în care eșuează în votarea unui nou Executiv, președintele poate demara procedura de dizolvare a Legislativului, urmată implicit de alegeri anticipate.

Confort art. 89 din Constituție, „ După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, se arată în Constituție.

Potrivit art 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) – până la validarea alegerilor general – şi (2) – cand e demis prin retragerea încrederii –  îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

La articolul 63, legea fundamentală prevede procedura pentru alegeri anticipate:

ARTICOLUL 63 Durata mandatului

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.