LIVIU DRAGNEA, interviu pentru New Europe: DNA, păpușarul judecătorilor

Liviu Dragnea a deschis un proces la Curtea Europeană de Justiție împotriva Comisiei Europene și cere anularea raportului OLAf care îl acuză de fraudă cu fonduri europene prin intermediul companiei Tel Drum, pe vremea când era președinte al Consiliului Județean Teleorman.

Acțiunea a atras un val de umbră atât asupra lui Liviu Dragnea, care nu poate deține funcții guvernamentale din cauza unei condamnări de fraudă electorală, cât și asupra României, care a preluat luna aceasta Președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, observă New Europe.

Procesul este cea mai recentă încercare a lui Liviu Dragnea de a lupta împotriva acuzațiilor care îi sunt aduse, dar și împotriva „Statului Paralel”.

În interviul pentru New Europe, Liviu Dragnea susține că DNA este nemulțumită de planul Guvernului de a înființa un departament în afara instituției, care să investigheze activitatea judecătorilor. El consideră că Direcția este subiectul mult prea multor conflicte de interes și abuzuri și nu poate fi responsabilă de investigațiile judiciare. Această sarcină ar trebui preluată de o agenție independentă, consideră Dragnea.

Într-un alt punct al interviului, Dragnea blamează organizațiile finanțate de miliardarul George Soros pentru instigare la violență în timpul protestelor din București din 10 august și îl acuză pe președintele Klaus Iohannis că a susținut protestatarii.

Conform declarațiilor liderului PSD, înființarea unui departament judiciar independent este o parte importantă din noile legi ale justiției susținute de PSD. Dragnea este pregătit să reziste presiunii și criticilor aduse de Uniunea Europeană, DNA, precum și de mai mulți politicieni români.

New Europe a remarcat însă că criticile aduse DNA de către Dragnea fac  parte dintr-o campanie mai largă de defăimare a autorității anticorupție. Mai mulți politicieni, doctori, oameni de afaceri, avocați, jurnaliști, profesori și polițiști au fost vizați de DNA în ultimii ani, procentul de achitări fiind doar de 40%, conform unui raport emis în luna ianuarie.

Dragnea și-a dat demisia din guvern în mai 2015, în urma acuzațiilor de fraudă electorală, iar în aprilie 2016, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, el a devenit președinte al Camerei Deputaților. În iunie 2018, a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu. Dacă apelul va fi respins, va merge la închisoare.

Măsura propusă privind introducerea unui nou departament pentru investigarea judecătorilor a fost criticată de Uniunea Europeană în raportul său recent privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

„Înființarea acestui nou departament ar putea fi văzută ca un instrument (suplimentar) de a exercita presiuni asupra judecătorilor. Motivul pentru un tratament special al magistraților în comparație cu alți mandatari și funcționari publici nu a fost clarificat. În plus, DNA are deja o experiență solidă în investigarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție din cadrul magistraturii,”  se arată în raportul MCV din noiembrie 2018.

În ultimele săptămâni, mai multe dezvăluiri publice și înregistrări audio au arătat procurorii DNA vorbind despre „prepararea” de acuzații nefavorabile împotriva judecătorilor. Noua secțiune a început să investigheze imediat aceste fapte, iar procurorii DNA au fost suspendați din funcții.

Potrivit lui Dragnea, procurorii DNA „pierd un instrument care îi ajută să pună presiune asupra judecătorilor”. Liderul PSD atrage atenția asupra faptului că DNA a deschis dosare împotriva a 3.320 de magistrați (peste 60% dintre magistrați) și consideră că judecătorii aflați sub investigație sunt mai ușor de convins să se conformeze planurilor Direcției.

„Potențialul DNA de a influența un caz este slăbit când își pierde puterea de a investiga judecătorii,” crede Dragnea. „Ei sunt supărați deoarece judecătorul nu are de ce să se teamă de procuror atunci când procurorul nu poate avea ceva de spus împotriva lui în timpul unui proces.”

Acest lucru explică ostilitatea DNA față de propunerea sa. „Vor pierde capacitatea de a exercita presiuni asupra judecătorilor, iar judecătorii nu vor mai trebui să se teamă. Când se întâmplă această schimbare, dosarul investigatorului asupra judecătorului, dacă are dosar, va fi discutat de o altă instituție, nu de către DNA sau procurori”.

Liderul PSD a declarat în interviu că șeful DNA a fost numit politic de ministrul Justiției și de președinte. „Aici există o influență politică. Dar când avem o secțiune specială, acea secțiune specială nu va fi supusă influenței politice. Această secțiune este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, total independentă, ceea ce îi deranjează”. Se susține că noul organism de investigație al lui Dragnea va diminua riscul unui conflict de interese. 

Criticii politicianului susțin că este o încercare a lui Dragnea de a proteja judecătorii corupți și persoanele care au nevoie de corupție pentru a-și atinge obiectivele personale.

„Modificările sunt în curs de desfășurare,” susține Dragnea: „Lucrurile au început să se miște, legile au început să se schimbe, pentru a se asigura că astfel de abuzuri nu se repetă, iar persoanele care au comis astfel de abuzuri sunt trase la răspundere”.

„Credibilitatea deciziilor instanțelor a fost subminată prin dezvăluirea protocoalelor care arată că DNA au colaborat cu Serviciul Român de Informații, cu Asociația magistraților și cu alte organe judiciare,” a afirmat Dragnea. „În ce țară democratică puteți găsi protocoale secrete între serviciile de informații și Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General sau DNA? Au existat ofițeri în SRI care au declarat că tratau dreptatea ca un „câmp tactic„, pentru a cita un șef din SRI,” a adăugat liderul PSD.

Dragnea a dezvăluit că milioane de români au fost monitorizați și că au fost interceptate telefoanele mobile, sub umbrela luptei anticorupție. Un raport public emis de Comisia specială a Parlamentului privind Serviciul de Informații a arătat că în ultimii ani, șase milioane de români au fost supuși supravegherii tehnice.

Serviciul de informații este o parte esențială a ceea ce Dragnea numește „statul paralel”, din care fac parte oameni din instanțe, parchete, guvern sau parlament.

„Nici Guvernul, și nici Parlamentul nu mai sunt dispuse să se mai lase controlat de serviciile de informații”