Locul din România unde 13 aleși n-au mai venit la muncă DE UN AN. „Eu sunt femeia de serviciu, nu i-am mai văzut nici nu mai știu de când”
Se întâmplă în România: 5000 de oameni aleg 13 consilieri locali; aleșii vin la muncă de trei ori; o ceartă pe funcții, o trădare și un happy-end: niciunul nu mai calcă în primărie aproape un an; rămas singur, fără buget și fără consilieri, fără bani de drumuri sau de ziua comunei, primarul se pregătește de alegeri anticipate pe datorie.
La Buntești, în Bihor, pentru primarul Sorin Degău, nimic nu mai e ca acum patru ani „când eram noi, PDL-ul, la guvernare”. Doar locul sfințit pentru sala de sport cu o tribună de 150 de locuri a rămas tot acolo. Și primarul, „trădat”, la al patrulea mandat, de un coleg de partid care i-a aruncat în aer majoritatea din Buntești.
„N-am crezut că vom ajunge în situația asta. Eram o comună emblemă de liniște și pace”. Sorin Degău oftează, resemnat. Joi, guvernul Ponta ar fi trebuit să stabilească data anticipatelor de la Buntești, dar n-a făcut-o. Așa au sărbătorit bunteștenii, în precampanie, a doua zi de criză a comunei, fără Cupa la fotbal și fără Văru” Săndel care le-a cântat acum doi ani.
PRM-istul care avea în mână majoritatea
La firul ierbii, politica se face cu patimă. Mai întâi au fost alegerile, în iunie 2012. Prevăzător, primarul Degău a întrevăzut declinul democrat-liberalismului și s-a înfrățit, mai mult sau mai puțin fățiș, cu Partidul „România Mare”. „Noi am avut o alianță preelectorală cu PRM”, reia Sorin Degău firul evenimentelor care au dat peste cap Bunteștii. „De fapt, nu a fost chiar o alianță, mai mult o înțelegere, am avut un pact scris, înainte de alegeri. Am candidat separat, fiecare și-a făcut campanie, dar știam că după alegeri vom merge împreună”, asigură primarul.
Într-o lume în care toți se cunosc între ei, alianța PDL-PRM nu a fost tocmai un secret. „Într-o oarecare măsură” electoratul știa și el, spune Degău. Așa că a votat: 6 consilieri USL, 6 consilieri PDL și unul PRM. Cum șase și cu unul făceau șapte, în calculele lui Degău, se anunța deja victoria „guvernării locale”. „Acum, nu ne puteam risca să nu ne ținem de cuvânt față de el (de PRM-ist), că trecea în partea ailaltă și pierdeam majoritatea”, își explică primarul tactica.
Un PDL-ist se dă cu USL. Povestea „trădării” și a contrabandei cu alcool
După alegeri, a fost „trădătorul”. Consiliul Local s-a strâns la serviciu „imediat după, în iunie”. Nu a durat mult. Doar trei ședințe, câte una pe lună, până în septembrie. „Un consilier ne-a trădat: Traian Turle. PDL l-a propus pentru funcția de viceprimar pe consilierul de la PRM, iar USL l-a propus pe el și a ajuns vice cu 6 voturi plus al lui, 7”, povestește Degău cum i s-a destrămat sub ochi majoritatea, „prima, în patru mandate”.
PDL și-a chemat „trădătorul” la partid și a decis: „Excluderea s-a hotărât în unanimitate totală”, își amintește, eliberator, primarul. Iar „unanimitatea totală” are și o definiție: „Nu s-a abținut unul, chiar dacă erau și taică-su și frate-su acolo, că i-a chemat să îl susțină”.
După, excludere, ghinion! Viceprimarul Turle a fost reținut de procurori 24 de ore pentru deținere și comerț ilicit cu alcool de contrabandă, după un flagrant. Afacerea în trei a fost descrisă de poliție în cuvinte puține: alcool dublu rafinat cumpărat fără forme legale, de la diverși furnizori și vândul mai departe fără documente, „către diverse baruri și persoane fizice”. La percheziție s-au găsit 500 de litri alcool dublu rafinat și 7.500 de lei, din vânzarea ilicită.
Absenteism pentru anticipate. Un an fără Consiliu Local
Când să-i ia însă PDL-iștii și mandatul de viceprimar, USL-iștii n-au mai venit la ședință. „Am convocat Consiliul Local în octombrie să ia act de excludere. Și de atunci n-au mai venit la ședință”, povestește Degău cum a început greva politică în comună.
Așa s-a încheiat, pe moment, cariera de politician a lui Traian Turle. Viceprimarul nu mai e de mult de găsit în Primărie. „Nu mai lucrează la noi. Eu sunt femeia de serviciu, nu l-am mai văzut nici nu știu să vă spun de când”, răspunde asigurator, în locul său, o voce calmă.
Strategia adversarului lui Degău, anticipate la Buntești, s-a pus în operă în luna următoare: „A doua ședință au convocat-o ei, USL-iștii, în noiembrie, dar la aceea nu s-a mai prezentat nimeni, nici ei, nici noi. Și atunci Prefectura a luat act de faptul că se dizolvă Consiliul Local prin hotărâre judecătorească. Vrajbă, ură, bani cheltuiți. Asta au vrut, alegeri”, e resemnat primarul.
Sentința de dizolvare a Consiliului Local s-a dat pe 8 aprilie. În 90 de zile, până pe 6 iulie, Guvernul mai avea de stabilit doar data. „Am vorbit cu prefectul, mi-a spus că în prima Hotărâre de Guvern se va stabili data”, e sigur Degău.
La Guvern, Buneteștii nu sunt însă prioritatea zero. Chiar dacă termenul din lege a trecut, alegerile au rămas încă în aer. „Noi, Prefectura, am făcut toate demersurile și la Ministerul de Interne și la Ministerul Administrației. Mi s-a spus că o să fie un calup de alegeri, în mai multe comune și chiar colegii de parlamentar, atunci va intra și comuna Buntești. Dar deocamdată să știți că lucrurile funcționează acolo foarte bine”, asigură prefectul Claudiu Pop.
„Avem cabine, avem urne, reprezentanții în secții îi plătim mai încolo”
Cu ce bani se vor realege consilierii le Buntești e încă un mister. Pentru că n-au venit la muncă, primăria nu are buget aprobat pe 2013. Primarul are însă o soluție: alegerile pe datorie. Oamenii vin acum să numere voturile și primesc banii peste două-trei luni când se votează bugetul în noul Consiliu.
„O să cuprindem în buget și o să plătim ulterior. Altfel nu avem cum să facem. Avem cabine, avem urne, e vorba doar de reprezentanții din secțiile de votare. Ar fi vreo 15.000 de lei cu totul”, face Degău o socoteală.
Până atunci, Primăria, vopsită în portocaliu de pe vremea când PDL înflorea la guvernare, supraviețuiește. Sătenii cumpără pâine, fabrica din comună plătește impozit, primăria achită, cu banii recuperați, salariile funcționarilor și facturile urgente. „Noi, ca și Primărie, funcționăm. Cheltuim 1/12 din bugetul pe anul anterior, în fiecare lună. Ceva mai sunt din venituri proprii. Avem vreo doi-trei agenți economici mai mari. O fabrică de pâine și una care se ocupă de exploatarea masei lemnoase. Sunt vreo 20.000-30.000 de lei de la fiecare, ne ajung”, calculează primarul.
Bunteștii fără Văru” Săndel
Bunteștii au și pagină de Internet. Ambiții, pe măsură: „un stil de viață decent și progresist pentru locuitori”, plus „învigorarea turismului”. De la investițiile cu bani de la Guvern și-au luat gândul. În anul electoral 2012, bunteștenii treceau pe lista în 16 puncte de la construcții de cămine culturale la drumuri, apă și canalizare. După un an și jumătate: un cămin „e pe terminate”, curtea altuia ” e aproape gata, doar că mai avem 10-15.000 de lei datorie”, un drum communal „e gata 70-80%”, restul sunt „proiecte la București” într-un program care nu mai există. Doar modernizarea școlii din Poieni e gata, pe bani europeni.
„Bani de investiții oricum nu ne-ar mai fi dat nimeni. Toate investițiile s-au stopat din lipsă de fonduri. De un an încoace, n-am primit niciun leu. Dacă aveam Consiliu, puteam să mai alocăm niște sume, să mai scăpăm de datorii”, crede primarul. Cu toate ițele încurcate, Degău are totuși o mândrie: „N-am fost niciodată în insolvență, vă spun. Acum, dacă se mai tergiversează două-trei luni, e posibil să intrăm în incapacitate de plată”.
De împăcare nu mai e loc. Mai ales că, în loc de Ziua Comunei, stabilită de fostul Consiliu Local în prima duminică de iulie, când, altădată le cânta Văru’ Săndel, bunteștenii intrau deja în precampanie electorală. „Nu am mai făcut Ziua Comunei, nici anul trecut n-am mai făcut-o că e criză și bani nu prea sunt”, spune, trist, primarul Degău. De dragul împăcării, parcă-parcă s-ar lăsa însă înduplecat la o serbare câmpenească: „Ce să fac, să întind o horă să ne împăcăm? Dacă aș ști că-i așa, mâine dimineață aș aduce muzicanții să cânte Hora Unirii”.