Lovitura dată azi în Parlament: adio incompatibilități, adio ANI! Se modifică regimul incompatibilităților, se amputează masiv puterile Agenției de Integritate

Camera Deputaților a respins cererea de reexaminare formulată de fostul președinte Traian Băsescu, păstrând forma votată anul trecut în Parlament. Pentru respingere s-au înregistrat 227 de voturi „pentru”, 88 abțineri și trei voturi au fost împotrivă. Noua lege aduce modificări regimului incompatibilităților și prerogativelor Agenției Naționale de Integritate.

Gândul a dezvăluit în urmă cu o săptămână că o lege ascunsă în Parlament ar putea să schimbe în scurt timp regimul incompatibilităților și că momentul prielnic ar putea apărea după mesajul președintelui Klaus Iohannis despre incompatibilități. Camera Deputaților are pe ordinea de zi legea, majoritatea parlamentară fiind asigurată de PSD, PC, UNPR și PLR. Nu este exclus ca și deputați de la UDMR și PNL să o susțină. 

Aventura acestui proiect legislativ începe în 2013, într-o perioadă când mulți aleși locali erau declarați incompatibili de Agenția Națională de Integritate, și este inițiat de șase parlamentari PSD: Marian Neacșu – liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Axente Ioan, Covaci Dore, Fraticiu Gheorghe, Florin Iordache – coordonatorul  operațiunii din „Marțea Neagră” și Gheorghe Roman. În momentul respectiv se vorbea de aproximativ 1.200 de primari și consilieri care s-ar afla în incompatibilitate, numărul fiind avansat de Mariana Gâju, primar PSD Cumpăna. Printre aceștia se afla și actualul președinte Klaus Iohannis care a fost acuzat de incompatibilitate de ANI. În cele din urmă, Înalta Curte i-a dat câștig de cauză lui Klaus Iohannis, în ianuarie 2015, după ce anterior câștigase procesul și la Curtea de Apel Alba Iulia. În timpul campaniei electorale, premierul Ponta afirma că sigur Iohannis va pierde procesul cu ANI.

Practic, primarii și președinții de Consilii Județene primesc dreptul prin această lege să facă parte din Consiliile de administrație al companiilor de utilități publice, lucru interzis de legea 161/2003.

Senatul respinge, în calitate de primă camera sesizată, proiectul legislativ la data de 5 noiembrie 2013.

Proiectul începe însă să fie susținut în Camera Deputaților unde trece pe rând de comisii în 2014.

„Prin derogare de la prevederile art. 37 și 92 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, statutul și actul constitutiv ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice se aprobă prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre și se semnează, în numele și pe seama acestora, de primarii unităților administrativ-teritoriale asociate și/sau, după caz, de președinții consiliilor județene, care sunt reprezentanți ai comunelor, orașelor, municipiilor și județelor în adunările generale ale asociației; primarii și președinții consiliilor județene își pot delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociației, prin dispoziție.”, rămâne varianta trimisă la promulgare, în 24 iunie 2014.

Președintele Traian Băsescu nu este de acord cu forma ieșită în Parlament și trimite legea la reexaminare – 14 iulie 2014. ANI critică și ea legea votată în Parlament, anunțând că nu o susține. 

Fostul președinte atenționează că noua lege intră în conflict cu legea 161/2003, cea care reglementează regimul incompatibilităților și al conflictelor de interese.

„Soluția legislativă propusă ar avea un impact negativ deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităților. Practic, ca efect al noului text de lege, Agenția Națională de Integritate nu va mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a președinților consiliilor județene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociații. Considerăm că o asemenea opțiune a legiuitorului diminuează activitatea Agenției Naționale de Integritate și vine în contradicție cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, din anii 2013 și 2014, prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupție și de asiguarea a integrității.
În contextul necesității combaterii corupției și asigurării transparenței și a integrității în sectorul public, apreciem că se impune menținerea acestei incompatibilități între calitatea de primar sau de președinte al consiliuliu județean și aceea de reprezentant al comunelor, orașelor, municipiilor și județelor în adunările generale ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară având ca obiect de activitate serviciile de utilități publice, pentru a se evita suprapunerea intereselor colectivităților locale cu cele personale. Este evident că noul text de lege este de natură să pună în discuție imparțialitatea și obiectivitatea primarilor și a președinților consiliilor județene, creând premisele unui conflict de interese. (…) prin legea aflată la promulgare se modifică Legea serviciilor comunitare de utilități publice 51/2006, însă nu se face nicio trimitere la actul normativ ale cărui dispoziții sunt afectate, respectiv prevederile legii nr 161/2003. Apreciem că această modalitate de reglementare este de natură să creeze instabilitate legislativă și texte de lege echivoce„, se arăta în cererea de reexaminare trimisă de președintele Băsescu.

În luna octombrie a anului trecut, Senatul adoptă din nou legea, fără a ține cont de observațiile fostului președinte Traian Băsescu. De atunci, legea stă blocată în Parlament fără a se mai discuta pe marginea ei.

La numai o săptămână după ce președintele Klaus Iohannis transmitea un mesaj la Adunarea Generală a Asociației Comunelor privind „clarificarea” regimului incompatibilităților, legea reapare în Camera Deputaților la vot final.

„Pe de altă parte, este necesar și ca forul legislativ să asigure un cadru legal care să permită o funcționare eficientă a administrației. Lipsa de claritate a legislației, cum este, spre exemplu, cazul celei privind incompatibilitățile, afectează administrația și capacitatea sa de a lucra în serviciul comunității”, se arată în mesajul prezidențial înainte de încheierea acestuia.

Premierul Victor Ponta prinde ideea și de la Strasbourg anunță că susține „din toată inima” propunerea președintelui Iohannis.

„Realitatea este că am încurcat atât de tare legislația, încât nu mai știu primarii și consilierii județeni ce au voie și ce nu au voie să facă, motiv pentru care o nouă legislație, era să zic europeană, dar nu mai au alții ANI ca noi, deci o nouă legislație în care să spui foarte clar când ești primar, consilier, ministru, deputat, asta nu ai voie să faci, nu să faci o listă de permisiuni, ci doar de interdicții, nu ai voie să faci unu, doi, trei, cinci, șase, zece, ai făcut al unsprezecelea lucru, nu ești incompatibil. De-asta avem atât de multe procese, de asta avem o jurisprudență diferită, după cum știți, unele procese le-a câștigat ANI, alte procese le-au câștigat aleșii locali sau parlamentarii, și atunci are dreptate domnul Iohannis și, evident, îl susținem în a avea o legislație clară în ceea ce privește incompatibilitățile și conflictele de interese”, a declarat marțea trecută la Strasbourg premierul Victor Ponta.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a promis că legislația nu va fi modificată fără acordul ANI

Agenția Națională de Integritate a anunțat de anul trecut că nu susține această modificare legislativă a regimului incompatibilităților.

Care este legea care a generat fenomenul incompatibilităților

Mai multe articole dintr-o lege din 2003 reprezintă ținta tuturor celor acuzați de incompatibilitate. În legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, la articolul 87 se prevede situațiile de incompatibilitate ale primarilor (prevederea este asimilată și pentru președinții de Consilii Județene).

Cele mai multe cazuri de incompatibilitate au venit din cauza articolului 87, lit f, din legea 161/2003 care prevede următoarea situație de incompatibilitate: „funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes national”.
Camera Deputaților va da azi votul final pe cererea de reexaminare trimisă de fostul președinte Băsescu,