Prima pagină » Știri politice » LUPUL DACIC din logo-ul României la Consiliul UE, subiect de POLEMICI în Parlament: Să CÂRCOTIM până mâine că de ce e albastru și nu verde!? Hai să fim serioși!

LUPUL DACIC din logo-ul României la Consiliul UE, subiect de POLEMICI în Parlament: Să CÂRCOTIM până mâine că de ce e albastru și nu verde!? Hai să fim serioși!

LUPUL DACIC din logo-ul României la Consiliul UE, subiect de POLEMICI în Parlament: Să CÂRCOTIM până mâine că de ce e albastru și nu verde!? Hai să fim serioși!
Lupul dacic, logo care reprezintă România la președinția Consiliului UE. Controverse în Parlament. Vezi care parlamentari nu au fost în stare să înțeleaga un simbol desenat de un elev

Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului au aprobat, în ședința comună din 3 octombrie, ca în perioada premergătoare (15 octombrie – 31 decembrie 2018), cât și în perioada derulării efective a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (1 ianuarie – 30 iunie 2019), toate documentele pentru corespondența externă să fie întocmite cu logo-ul Președinției României la Consiliul UE, anume un lup dacic stilizat.

„În acea perioadă este așteptată participarea mai multor delegații oficiale din statele membre. Se propune ca în perioada premergătoare din octombrie până în sfârșitul lui decembrie precum și în perioada derulării efective a Președinției, 1 ianuarie – 30 iunie 2019, toate documentele pentru corespondența externă să fie întocmite conform unor anumite caracteristici, potrivit anexelor. Da, identitate vizuală! Acest logo prevăzut în anexe să fie inscripționat și pe produsele de birotică și papetărie, rechizite, cadouri de protocol și orice alte materiale care vor face obiectul promovării evenimentelor la nivel parlamentar,” a explicat președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, potrivit stenogramei oficiale a ședinței comune.

Secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaților, Iulian Bulai (USR), și-a întrebat colegii dacă se mai poate schimba logo-ul cu lupul dacic stilizat, pentru că există riscul să nu-l înțeleagă nimeni în afara românilor.

„De exemplu, Coloana lui Brâncuși este mult mai reprezentativă decât acest lup pe care nu-l înțelegi, adică abia înțelegem noi în România, la așa stilizat cum este (…) Seamănă ori cu un cuțit, ori cu o flacără orizontală, numai noi, românii, înțelegem lupul”, crede Bulai.

Nici președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) nu și-a dat seama ce reprezintă logo-ul României.

„Realitatea este că – vă spun sincer – și eu m-am uitat în primul rând la simbolul de pe hârtie și n-am înțeles ce reprezintă. Acum mi-a explicat un coleg, zice: Vezi, că e lupul dacic!. A, da! Seamănă. Stilizat”, recunoaște Tăriceanu.

„Să știți că am văzut la multe reuniuni tot felul de simboluri la care te uitai, nu-ți sugerau nimic, poate dacă ai o imaginație peste medie, mai înțelegi; la unele te prinzi, la asta eu nu m-am prins. Dar poate să existe o notă explicativă undeva, în mapele pe care le dăm: Dom`le, să știți că chestia aia pe care o vedeți e lupul dacic, care… și cu asta, basta! Am încheiat povestea”, a propus șeful Senatului.

Liviu Dragnea apreciază că e cam târziu pentru schimbarea logo-ului României.

„Acum, se poate face bășcălie de orice, dar cred că ne rămâne nouă, tuturor, și tuturor instituțiilor sarcina să explicăm despre ce e vorba totuși. Eu nu… mă abțin, nu vreau să comentez nici bine, nici rău. Probabil că un artist… „

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Marilen Pirtea (PNL), a explicat că logo-ul semnifică „o tranziție”.

„E corect, e lupul dacic, dar semnifică formarea Statului Român, de la daci, de la lupul dacic până la steagul României, în tranziție. Dar, începând cu capul de la daci, da, din stânga, și finalizând coada, cu România. Și pe stema României toate simbolurile, capetele încep de la stânga. Da, adică de la daci am ajuns la România. E o tranziție„, spune Pirtea.

Vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache (PSD), s-a arătat deranjat de cârcotelile colegilor:

– Deci, domnule președinte, haideți să fim serioși! Cârcotași găsim foarte mulți. Să cârcotim că de ce e în stânga, de ce e în dreapta. Există un simbol, a spus Iordache.

– Domnule Iordache, stați, dom’le, să cârcotim!, i-a replicat Dragnea.

– Păi, cârcotim ca să ne aflăm în treabă, domnule președinte! (…) Bun. Deci, eu vă propun ca Parlamentul s[ fie de acord cu acest simbol, pe care Guvernul deja îl promovează. Că le explicăm mai mult, că unii înțeleg mai ușor, că alții mai greu, dar noi nu venim în plus față de acest simbol decât cu dimensiunea parlamentară. Să cârcotim până mâine că de ce e albastru și nu verde!? Hai să fim serioși!, a continuat Iordache.

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a stârnit râsete în sală, potrivit stenogramei.

„Eu cred că, domnule președinte, ca și o glumă dacă-mi permiteți. Vreau să vă spun, data viitoare vă rog să lăsați UDMR-ului posibilitatea de a propune un asemenea logo, și va fi totul în regulă”, a afirmat Cseke Attila.

Discuția s-a terminat după ce liderul grupului PSD din Senat, Șerban Nicolae, și-a chestionat colegii dacă înțeleg ce reprezintă logo-ul pe care l-a avut Franța în timpul exercitării președinției Consiliului UE.

„Un scut? Și ce are pe el? (…) Nasul lui de Gaulle!”, a exclamat Tăriceanu.

Concursul privind desemnarea logoului președinției României la Consiliul Uniunii Europene a fost câștigat, pe 9 noiembrie 2017, de Ioan Nicolae Dobrinescu, un elev al Colegiului Național „I.L.Caragiale”din București.

Câștigătorul a explicat însemnătatea logoului creat: „Pentru mine, Uniunea Europeană trebuie să fie sigură pe sine, puternică. Da, ca un lup. Un lup care din ce am învățat la istorie este prezent în toate culturile europene. Tot la școală am învățat că România are cea mai mare populație de lupi din Europa. Eu sunt bucuros că protejăm natura. Și cred că trebuie spus Europei acest lucru”, a menționat el.

La concurs s-au înscris peste 200 de participanți, în finală au rămas 19, din care cinci au fost desemnați câștigători ai două premii speciale și ai locurilor I, II și III. Elevul a fost premiat cu 3.000 de euro și o vizită la Bruxelles.

Desemnarea câștigătorului s-a făcut prin decizia juriului, în procent de 50%, iar celălalt criteriu, care a contat în proporție de 50%, l-a reprezentat punctajele și mesajele obținute pe rețelele sociale.

 

Autor

Citește și