Macron despre muncitorii detașați: Eșecul negocierilor nu va produce un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene

Subiectul pe marginea căruia s-a discutat cel mai mult în conferința de presă comună a celor doi șefi de stat a fost directiva referitoare la detașarea muncitorilor, acesta fiind tratat pe larg de cei doi președinți și referitor la care ambii au fost destul de tranșanți. Emmanuel Macron a vorbit despre această temă ca fiind una ce a influențat profund decizia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, însă, întrebat despre scenariul ca Franța să adopte aceeași poziție, liderul francez a răspuns negativ. 

„Întrebarea e ce viitor vă doriți pentru România? Doriți ca salariile din România să rămână la o treime ale celor din Franța? Vă doriți ca munca în mod calificat se se dezvolte insuficient sau vă doriți ca țara dumneavoastră să intre pe deplin în Europa, să aveți calificări mai bune, să atrageți talente, să vă păstrați talentele, să aveți oameni mai bine plătiți care să aibă avantaje sociale și tranziția să se facă pe deplin? Înțeleg de la președintele dumneavoastră că ați ales a doua opțiune și că doriți ca România să se integreze pe deplin. În acest moment, situația pentru România nu este foarte fericită, țările care susțin status-quo-ul susțin de fapt această situație care nu este benefică pentru România. 

Europa a fost extinsă, dar în acest sens nu în mod egal. (…) De câțiva ani, anumiți oameni politici profită de fondurile structurale dar dezvoltă un model de dumping social și fiscal, continuă să scadă taxele companiilor, profită de acest sistem, dar fără spiritul de convergență. Un astfel de sistem va exploda, nu va avea loc un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene, o explozie a Uniunii Europene”, a replicat președintele Franței. 

VIDEO EXCLUSIV „Moș Crăciun pentru Toți”. Fundația GÂNDUL MEDIA NETWORK, campanie umanitară: „O formă de manifestare a iubirii”

14:30

CRĂCIUN Papa Francisc, îndemn la PACE: „Lăsaţi armele să tacă în Ucraina martirizată / Reduceţi la tăcere armele din Orientul Mijlociu”

14:28

Acesta a încercat să explice și despre ce este vorba exact în subiectul directivei detașării muncitorilor, încercând să lămurească „o neînțelegere” pe care a citit-o în presa românească, argumentând că cei care angajează cetățeni europeni din state cu costuri reduse ale forței de muncă fac concurență neloială francezilor, or nu acesta este spiritul UE: „revizuirea directivei pentru detașarea lucrătorilor și propunerea Franței nu înseamnă în niciun fel să-i împiedicăm pe transportatorii rutieri români să lucreze peste tot în Europa. Dimpotrivă, problema directivei privind detașarea lucrătorilor este că astăzi propune un cadru prea slab și astfel conduce la faptul că angajatori, companii din Franța să angajeze cetățeni din alte state europene, în general din țări cu costuri reduse, la costurile din țările de origine, astfel venind în contradicție cu ideea pieței unice, făcând o concurență neloială lucrătorilor francezi, și doresc să punem capăt acestui sistem care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene”. 

„Deci foarte concret nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând salariați care vin din țări cu costuri reduse ale forței de muncă, pentru că asta înseamnă o încălcare a regulilor europene în transportul rutier, și aici vom merge până la capăt”, a mai spus Macron. 

Destul de categoric în această problemă a fost președintele Klaus Iohannis care a spus foarte clar că actuala directivă trebuie îmbunătățită și că este important să „evităm simplificările inutile în această speță”, pentru că niciuna dintre părți nu este complet satisfăcută de actualele reglementări: „Este inadmisibil să vedem aceste nemulțumiri pe de-o parte în Europa de Vest, pe de-o parte a celor din partea de Est de a trăi mai bine. Și una, și alta este legitimă și, dacă această directivă a produs astfel de disensiuni și astfel de divergențe de abordare nu înseamnă că oamenii din Franța nu au dreptate sau că cei din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu e suficient de clară și nu este suficient de bună. 

Nimeni nu dorește să înlăture competiția sau piața liberă, însă ceea ce în mod evident se dorește, de exemplu în Franța, este să se evite folosirea unui sistem care are foarte mare deschidere pentru a eluda plata unor taxe, impozite și așa mai departe. E clar că lucrurile nu se rezolvă simplu, nu este nici pe departe suficientă redactarea unei alte directive”, a punctat Iohannis. 

Gândul a redat LIVE principalele declarații la finalul discuțiilor de la Cotroceni

Klaus Iohannis: Trebuie să vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația mea lansată la Consiliul European din iunie, unde am confirmat împreună dorința de a duce relația bilaterală la o etapă superioară. România este prima țară din lume unde efectuați o vizită bilaterală, ceea ce ne onorează.

Anul viitor marchează nu doar Centenarul Unirii, ci și 10 ani de la lansarea parteneriatului strategic. Am decis astăzi aprofundarea parteneriatului strategic, în special în domeniile politic, economic, cultural. 

Am exprimat interesul creșterii și diversificării investițiilor franceze în economia românească. 

În același timp am exprimat dorința de a colabora cu Franța în contextul marcării în 2018 a Centenarului Unirii, proiect la care Franța a contribuit decisiv. România rămâne un stat francofon, cu unul dintre cele mai mari numere de vorbitori de limbă franceză din regiune. Mulți români lucrează în Franța și contribuie direct la prosperitatea societății franceze. 

Am decis să sprijinim o colaborare solidă între România și Franța în sensul consolidării și chiar al redefinirii proiectului european, la care amândoi ținem foarte mult. L-am asigurat pe președintele Franței că poate găsi în noi un partener profund implicat. (…) România este astăzi un stat membru matur, cu un profil proeuropean foarte puternic, care dorește să fie membru refondator al UE. Am subliniat importanța de a avansa în procesul european de integrare într-o formă incluzivă, deschisă tuturor statelor membre, concentrându-ne eforturile comune pe rezultate concrete.

Am arătat că Europa socială trebuie să fie una a coeziunii. România va acorda susținere consistentă proiectului Europei Apărării la care dorim să participăm de la bun început.

I-am transmis domnului președinte și că obiectivul aderării la Spațiul Schengen rămâne unul de actualitate, România acționează deja ca un membru de facto al Spațiului Schengen. (…). Aderarea României va consolida securitatea Spațiului Schengen. 

Domnule președinte, această vizită este un excelent prilej pentru a lucra împreună și pentru a ne consolida relația noastră și pentru a îmbunătăți proiectul european.

Emmanuel Macron: Îmi face foarte mare plăcere să fiu astăzi aici în această vizită bilaterală care este simbolul vitalității relațiilor noastre istorice (…) Sunt astăzi aici pentru că, într-adevăr, avem un parteneriat strâns, acum 10 ani țara dumneavoastră a aderat la UE și a făcut progrese considerabile, și pentru că ne aflăm într-un moment în care e important să pregătiți responsabilitățile iminente care vin din preluarea președinției Consiliului UE. 

O relație bilaterală se construiește și prin relații de afaceri pe care de asemenea sper să le dezvoltăm și mă voi întâlni mai târziu cu comunitatea franceză a oamenilor de afaceri în România, atât francezi, dar și tineri și antreprenori români care și ei doresc să se dezvolte în Franța. 

Am vorbit, de asemenea, de mai multe subiecte de interes comun, (…) despre această Europă care se referă la faptul că trebuie să progresăm împreună în beneficiul Europei.

Am vorbit și despre un subiect care știu că este foarte important pentru țara dumneavoastră, și anume revizuirea directivei privind detașarea lucrătorilor și mă bucur să văd că există o dorință comună de a lupta împreună. Sunt sigur că vom ajunge la un acord până la sfârșitul anului, sper să poată fi confirmat în cadrul președinției estoniene pentru a clarifica tot cadrul acestui proces. 

De asemenea, în cadrul acestei conferințe de presă aș dori să explic poate o neînțelegere pe care am citit-o în presa românească: revizuirea directivei pentru detașarea lucrătorilor și propunerea Franței nu înseamnă în niciun fel să-i împiedicăm pe transportatorii rutieri români să lucreze peste tot în Europa. Dimpotrivă, problema directivei privind detașarea lucrătorilor este că astăzi propune un cadru prea slab și astfel conduce la faptul că angajatori, companii din Franța să angajeze cetățeni din alte state europene, în general din țări cu costuri reduse, la costurile din țările de origine, astfel venind în contradicție cu ideea pieței unice, făcând o concurență neloială lucrătorilor francezi, și doresc să punem capăt acestui sistem care nu reprezintă spiritul Uniunii Europene. Așadar trebuie să ajungem la un nou acord pentru ca următoarea directivă să poată să limiteze perioada de timp pe care se poate detașa un lucrător, aceeași muncă să fie remunerată în mod egal în aceeași țară și să întărească și partea de control. 

Din acest punct de vedere, ne dorim ca toți cei care lucrează în Europa să facă asta într-un mod loial și competitiv. Transportatorii rutieri să poată să-și desfășoare activitatea peste tot în Europa într-un mod demn și eficace. 

În luna iunie am realizat dezvoltatrea unui fond pentru Apărare, pentru cei care doresc să contribuie la acest proiect și mă bucur că discuțiile de astăzi au revelat că și dumneavoastră susțineți acest insturment, pentru parteneriate întărite în acest domeniu, pentru cooperări care se structurează deja de câțiva ani.

Dincolo de aceasta, dorința noastră este ca Europa este să meargă înainte. 

Aveți tot dreptul să cereți intrarea în Spațiul Schengen, (…) dar trebuie să fiu onest: Europa Spațiului Schengen nu funcționează bine, iar obiectivul meu este ca în următoarele luni să venim cu niște reforme și să vă asociem la aceste discuții. Din acest punct de vedere vă arăt toată deschiderea pentru a recunoaște eforturile pe care le-ați făcut. 

Întrebări și răspunsuri: 

Klaus Iohannis, sunteți de acord cu poziția franceză față de detașarea lucrătorilor? 

Macron: Aș vrea să nu fie nicio ambiguitate în ceea ce privește transportul rutier. Vorbim de două lucruri diferite. Franța nu scoate transportul rutier din acord. Și vom continua să vorbim despre acest lucru. Când vorbesc despre transportatorii rutieri francezi care recrutează români, aceștia intră în acordul pe care sper să-l obținem, pentru că este vorba de o formă de muncă detașată. Dacă un transportator francez angajează la costuri salariale românești șoferi români în Franța, acest lucru intră în cadrul directivei privind transporturile și va fi acoperit de acordul la care sper să ajungem până în luna octombrie. Acest lucru nu a fost scos din acord, este vorba despre problematica detașării lucrătorilor. Ceea ce spuneam este că sectorul transportului rutier acoperă o realitate care nu se reduce doar la lucrători detașați. Există clar o problemă delicată în România, transportatorii români care angajează salariați români sau din alte țări și care au activitate în UE. Ei bine, asta nu are nicio legătură cu detașarea lucrătorilor. Aici este vorba despre directiva privind transportul rutier, care va fi discutată în alt cadru.

Deci foarte concret nu accept ca transportatori francezi să facă dumping social angajând salariați care vin din țări cu costuri reduse ale forței de muncă, pentru că asta înseamnă o încălcare a regulilor europene în transportul rutier, și aici vom merge până la capăt. 

Iohannis: Este foarte important să evităm simplificările inutile în această speță. Putem să observăm foarte ușor că în special în Europa de Vest apare tot mai des această discuție legată de ceea ce se numește social dumping, adică evitarea unor cheltuieli sociale care nu se motivează. Nu vă pot spune că sunt pro sau contra, și sunt foarte multe aspecte, unele dintre ele foarte tehnice, nu cred că v-ați imaginat că domnul președinte Macron și cu mine stăm să redactăm un draft al acestei directive. Dar trebuie să vedem lucrurile așa cum sunt: există pe de-o parte o mare nemulțumire în Franța că sunt lucrători care aparent încearcă mai degrabă să eludeze sistemul decât să se integreze în sistem. Pe de altă parte putem să observăm că există foarte mulți oameni în Europa de Est, de exemplu în România, care vor să lucreze în Franța, în Germania, în Spania. E foarte clar că trebuie să îmbunătățim această directivă. Este inadmisibil să vedem aceste nemulțumiri pe de-o parte în Europa de Vest, pe de-o parte a celor din partea de Est de a trăi mai bine. Și una, și alta este legitimă și, dacă această directivă a produs astfel de disensiuni și astfel de divergențe de abordare nu înseamnă că oamenii din Franța nu au dreptate sau că cei din România nu au dreptate, înseamnă că directiva nu e suficient de clară și nu este suficient de bună. 

Nimeni nu dorește să înlăture competiția sau piața liberă, însă ceea ce în mod evident se dorește, de exemplu în Franța, este să se evite folosirea unui sistem care are foarte mare deschidere pentru a eluda plata unor taxe, impozite și așa mai departe. E clar că lucrurile nu se rezolvă simplu, nu este nici pe departe suficientă redactarea unei alte directive, este nevoie evident de o colaborare mult mai intensă și mai integrată între sistemele sociale ale tuturor țărilor europene, este nevoie de un control mult mai bun și atunci avem șansa, dacă abordăm aceste chestiuni cu maximă seriozitate și deschidere în sens pozitiv, să facem sistemul să funcționeze mai bine, astfel ca o firmă românească poate să meargă în Franța și să lucreze acolo, cum o firma franceză poate să vină în România, fără să apară suspiciuni că unii iau locul de muncă al celorlalți. 

Până la urmă, regulile europene au fost construite pentru a înlesni convergența sau pentru a înlesni o dezvoltare care ne duce pe toți pe aceeași treaptă nivelului de trai. Or există, și se cunoaște, agenții și firme în Europa care exploatează tocmai diferențele de nivel pentru a face ele câștig și, în concluzie, apar astfel de discuții politice care nu ajută pe absolut nimeni.

Ceea ce îmi doresc eu și ceea ce își dorește domnul președinte Macron este să facem lucrurile mai clare și mai bune pentru a avea o abordare corectă și echitabilă pentru toată lumea. În domeniul transporturilor rutiere lucrurile nu au fost încă bine înțelese și trebuie discutate ca atare. Ceea ce ne dorim cu toții este o directivă pe detașare, plus o directivă pentru transport care îmbunătățesc situația și pentru unii și pentru alții, dar îi scot din piață pe cei care speculează, în sens negativ, diferențele de dezvoltare care momentan încă persistă. 

Franța va sprijini aderarea României la Spațiul Schengen după completarea reformelor de care se vorbea mai devreme? 

Macron: Nu pot să vorbesc în numele predecesorilor mei, dar răspunsul meu este da. În condițiile pe care tocmai le-am menționat, pentru că vreau să salut eforturile făcute, în domeniul combaterii terorismului, a securizării granițelor europene, a colaborării dintre poliție și autorități.

Cred că istoria ne arată că chiar și cu România și Bulgaria în afara Spațiului Schengen migranții tot au intrat în Uniunea European. (…) Singura mea rezervă este că acest Spațiu Schengen funcționează prost astăzi, iar această reformă trebuie făcută, iar într-un Spațiu Schengen întărit România să poată intra. (…) Cred că trebuie să ne regăsim ritmul și o viziune consolidată pe aceste teme. 

Înăsprirea condițiilor de acces a muncitorilor detașați. Domnule președinte Macron, dacă nu reușiți o modificare, luați în calcul un Frexit?

Macron: Unii au încercat o asemenea abordare și se pare că au avut probleme. Adică să șantajeze spunând că dacă nu primesc ceea ce vor, ies din UE. Și până la urmă au ieșit și au fost și mai puțin fericiți. Niciodată nu am abordat problemele europene în acest mod. Însă le abordez cu simțul detaliului și cu orientarea spre concret.

Întrebarea e ce viitor vă doriți pentru România? Doriți ca salariile din România să rămână la o treime ale celor din Franța? Vă doriți ca munca în mod calificat se se dezvolte insuficient sau vă doriți ca țara dumneavoastră să intre pe deplin în Europa, să aveți calificări mai bune, să atrageți talente, să vă păstrați talentele, să aveți oameni mai bine plătiți care să aibă avantaje sociale și tranziția să se facă pe deplin? Înțeleg de la președintele dumneavoastră că ați ales a doua opțiune și că doriți ca România să se integreze pe deplin. În acest moment, situația pentru România nu este foarte fericită, țările care susțin status-quo-ul susțin de fapt această situație care nu este benefică pentru România.

Europa a fost extinsă, dar în acest sens nu în mod egal. (…) De câțiva ani, anumiți oameni politici profită de fondurile structurale dar dezvoltă un model de dumping social și fiscal, continuă să scadă taxele companiilor, profită de acest sistem, dar fără spiritul de convergență. Un astfel de sistem va exploda, nu va avea loc un Frexit, ci o distrugere a Uniunii Europene, o explozie a Uniunii Europene. (…) 

Sistemul actual este negativ și pentru România și pentru Europa. Ceea ce propun eu este ca detașarea să fie făcută într-un anumit orizont de timp și cei care lucrează într-un anumit stat să fie plătiți la fel. (…) Ceea ce facem este să oprim un abuz care nu este bun pentru nimeni. Sunt foarte încrezător că vom obține un acord care este bun pentru toată lumea, pentru o Europă care să plece de la o ambiție comună și nu o Europă divergentă.  

Emmanuel Macron a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, iar cei doi oficiali au susținut o conferință de presă comună. 

Președintele francez a salutat Garda de Onoare în limba română.

Ulterior, cei doi președinți au făcut o fotografie de grup alături de primele doamne.

Imagini LIVE au fost transmise de la fața locului și pe contul de Facebook al președintelui Franței.

Emmanuel Macron a ajuns la Palatul Cotroceni, în jurul orei 13:30, iar programul oficial prevede o întâlnire tete-a-tete între Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, dar și o declarație comună de presă, tot la palatul prezidențial, de la 14:30. 

De la ora 15.00, președintele Franței se va întâlni și cu premierul Mihai Tudose.

Spre seară, la ora 17.30, președintele Klaus Iohannis îl va însoți pe Emmanuel Macron într-o vizită la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, iar la ora 19.30, la Palatul Cotroceni va avea loc o recepție oferită în onoarea președintelui Franței.

„Discuțiile care vor avea loc la Palatul Cotroceni se vor concentra pe dezvoltarea și aprofundarea relației bilaterale de Parteneriat Strategic, precum și pe principalele subiecte aflate pe agenda europeană, internațională și de securitate. La finalul întrevederii cei doi președinți vor susține o conferință de presă comună”, a transmis Administrația Prezidențială.

Turneul European al lui  Emmanuel Macrova vine în contextul în care în Franța are loc o debatere aprinsă asupra reformelor pieței muncii. Parisul reclamă o concurență neloială a forței de muncă din Europa de Est, cerând, de altfel, revizuirea directivei „muncitorilor detașați”. Aceasta s-a lovit însă de opoziția țărilor central și sud-est europene, în special a Grupului de la Vișegrad. 

Directiva muncitorilor detașați permite permite companiilor să trimită angajați în alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite să garanteze numai salariul minim din țara gazdă. Chiar dacă aceste prevederi se transpun în doar 1% din piața muncii, Macron s-a angajat să ia măsuri pentru a contracara „dumpingul social” în Franța, metodă prin care companiile folosesc forță de muncă mai ieftină din statele mai sărace din Europa de Est și amenință locurile de muncă ale lucrătorilor francezi.

De altfel, subiectul muncitorilor detașați a fost atins în întrevederea lui Macron cu Iohannis în marja Consiliului European de la finalul lui iunie. 

„Soluțiile tehnice nu se discută la nivel de președinți. Noi ne-am înțeles că, în principiu, ne dorim amândoi să rezolvăm această chestiune și să găsim chiar soluții care pot fi acceptate pe urmă și de ceilalți parteneri. Probleme similare au și alții, în partea mai vestică a Europei și, ca a noastră, o au și alții, în partea mai estică. Deci, este o problemă mai generală și ne-am angajat să stabilim echipe tehnice care se vor apuca cât de repede se poate să negocieze această problemă. Probabil vă amintiți că a fost în discuție o directivă europeană pe detașarea lucrătorilor. Echipa noastră, de aici de la Bruxelles, e foarte competentă și a negociat foarte bine. Doar că discuțiile s-au oprit tocmai fiindcă nu s-a găsit încă un consens pe temă sau o cale accesibilă pentru toți. Iar noi chiar vrem să rezolvăm problema și, de aceea, împreună am convenit să căutăm soluții reciproc avantajoase”, a declarat la vremea respectivă Klaus Iohannis.

Un oficial francez a declarat, sub protecția anonimatului, că Emmanuel Macron va milita pentru reguli mai stricte privind piața muncii în timpul călătoriei sale în Austria, România și Bulgaria, în perioada 23-25 august..