Prima pagină » Știri politice » Mai avem DE ÎNVĂȚAT cum să ne cinstim EROII. Filosoful Mihai Șora, despre ce înseamnă MORT PENTRU ROMÂNIA

Mai avem DE ÎNVĂȚAT cum să ne cinstim EROII. Filosoful Mihai Șora, despre ce înseamnă MORT PENTRU ROMÂNIA

Mai avem DE ÎNVĂȚAT cum să ne cinstim EROII. Filosoful Mihai Șora, despre ce înseamnă MORT PENTRU ROMÂNIA
Mihai Șora amintește că memoria colectivă românească mai are încă de învățat cum să-și cinstească eroii. Află ce scrie filosoful despre vibrația interioară a expresiei "mort pentru țară"

Filosoful povestește pe Facebook că toată copilăria sa a fost populată de „mărturiile înfiorătoare ale soldaților români care luptaseră pe frontul italian și, în chip miraculos, reușiseră să se întoarcă acasă după război, la familia și gospodăria lor – care fără un braț, care fără un picior, care „cu sufletul zdruncinat”.

„Memoria celor căzuți departe de casă nu s-a păstrat decât – cel mult – în sânul familiei. Pentru că memoria colectivă românească mai are încă de învățat cum să-și cinstească eroii, victimele războaielor, ale represiunii comuniste, ale mineriadelor și ale atâtor crime care au marcat istoria neamului, multe rămase nepedepsite. Aștept încă ziua în care „mort pentru țară” sau „mort pentru România” vor fi mai mult decât niște expresii, vor deveni vibrația interioară a celor ce pronunță aceste cuvinte”, scrie Șora.

Filosoful a trecut duminică prin câteva comune franceze aflate la granița cu Elveția: „Pretutindeni, în centru, nu departe de clădirea Primăriei și de monumentul Soldatului Necunoscut, stau prinse de copaci fotografiile bărbaților care au căzut pe front. Comuna lor îi onorează, aducându-le chipul în prezentul continuu al memoriei colective: panouri mari cu figurile acestor oameni, deseori mai convingătoare decât pompoase discursuri oficiale, stau astfel, într-o misterioasă comuniune cu scoarța copacilor, la vederea oricărui trecător; vederea simplă și nemediată de alte cuvinte decât numele acestor tineri și ziua în care și-au dat viața. Félix Chamoux, din „classe 1918″, a fost chemat sub arme în momentul în care a atins vârsta legală pentru mobilizare, cu un an înaintea majoratului (care era, pe atunci, la 21 de ani). Félix Chamoux a murit în ziua de 15 iulie 1918, după doar câteva zile pe front, în cel de-al douăzecilea an al vieții lui”, a mai scris Șora.

Peste 70 de lideri politici din întreaga lume, inclusiv președinții Rusiei și Statelor Unite, au asistat la Paris la ceremoniile prilejuite de aniversarea a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial.

 

Citește și