Marcel Boloș: „E o perioadă INCERTĂ până la numirea noului guvern. Am scos 6 miliarde de euro din rezerva de valută”. Noi precizări ale Ministerului

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a explicat, miercuri, câteva efecte imediate ale crizei politice în plan economic şi a afirmat că prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai oferă bani pentru acoperirea deficitelor temporare de Trezorerie.

Reacţionează tot la fel. Dacă noi pe problema aceasta a titlurilor de stat şi a împrumuturilor pe care le facem întâmpinăm dificultăţi şi pe Bursă reacţiile sunt tot la fel. Sunt mai mult decât aşteptate pentru că trebuia să avem Guvernul stabil şi apoi tot ceea înseamnă bugetul aprobat şi tot ce avem ca proceduri bugetare, a mai spus Boloș.

UPDATE, ORA 15

Noi precizări de la Ministerul Finanțelor

Declarația ministrului Marcel Boloș a avut în vedere necesarul de refinanțare al datoriei guvernamentale din lunile octombrie și noiembrie, de aproximativ 30 miliarde RON (aproximativ 6 miliarde EUR), din care aproximativ 22 miliarde RON pe piața internă, se arată într-un comunicat al ministerului de Finanțe.

„Aceste refinanțări se susțin atât cu sursele împrumutate de pe piață internă (în principal licitațiile organizate pe piață interbancară și emisiunile pentru populație), cât și cu cele contractate de pe piața externă, precum și cu disponibilitățile existente în buffer-ul în valută deținut de către Ministerul Finanțelor la BNR.”, mai arată aceeași sursă.

Ministrul a subliniat că instabilitatea politică generează dificultăți în ceea ce privește strategia de împrumuturi pe piețele externe, pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar și a datoriei publice, întrucât nu poate fi definitivat bugetul pe anul 2025, ce va fi elaborat ținând cont de traiectoriile bugetare asumate de România prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu, potrivit Finanțelor.

Bani necesari pentru finanțare

Ministerul mai arată că: „În aceeași perioadă (octombrie și noiembrie) au fost atrase aproximativ 25,7 miliarde RON (echivalent), dintre care aproximativ 1 miliard EUR au fost plasamente private și trageri din împrumuturile de la instituții financiare internaționale, sume care au întregit buffer-ul în valută, și aproximativ 21 miliarde RON împrumuturi contractate de pe piața interbancară internă, prin emisiuni de titluri de stat și emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul programelor Tezaur și Fidelis.”

În momentul de față, Ministerul Finanțelor a acoperit suma de 227 miliarde RON (aproximativ 97%) din necesarul brut de finanțare revizuit pentru anul 2024, de 235 miliarde RON.

Detalii despre buffer

Ministerul Finanțelor mai precizează că: „Așa cum este cunoscut, politica Ministerului Finanțelor este de nu comunica nivelul buffer-ului în valută, ținând cont de volumul intrărilor și ieșirilor care poate fi semnificativ pe perioade scurte de timp.”

Cu toate acestea, in ceea ce privește nivelul buffer-ului, Ministerul Finanțelor are o politică aprobată intern care presupune menținerea unui nivel de până la 4 luni de finanțare brută. Acest nivel poate fluctua pe termen scurt, în funcție de intrările și ieșirile din buffer și ținând cont de momentul rambursării împrumuturilor scadente, cât și al contractării împrumuturilor, se mai arată în comunicat.

Ce este buffer-ul

Buffer-ul a fost creat ca o necesitate în timpul crizei financiare din 2009. Atunci Bucureștiului i s-a recomandat să construiască acest buffer, în valută, care să reprezinte echivalentul a câteva luni de necesar de finanțare.

Buffer-ul este important și pentru că poate fi folosit ca instrument de presiune la adresa celor care împrumută statul român. Cu alte cuvinte, dacă rezerva de lichiditate este mare, iar dobânzile cerute de bănci sunt prea mari, statul român, bazându-se pe un buffer consistent, poate refuza împrumutul în speranța că băncile își vor reduce dobânzile. Tocmai de aceea valoarea lui nu este precizată, ci mai degrabă este exprimată, foarte rar, în numărul de luni din care s-ar putea finanța statul. În plus, de-a lungul timpului, valoarea buffer-ului a variat, nu a fost niciodată constantă. Totuși, atunci când s-au vehiculat cifre, ele cu mers de la 34 de miliarde lei la 40 de miliarde lei.

CITEȘTE ȘI:

Marcel Ciolacu: „Dacă nu facem o COALIȚIE pro-europeană, riscăm să nu mai avem bani de pensii”