VIDEO. Marcel Ciolacu, de acord cu introducerea Religiei la BAC: „Nu vorbim despre religie în sensul să fii habotnic, ci despre istoria religiilor”

Marcel Ciolacu este de acord cu introducerea Religiei la Bacalaureat și s-a arătat revoltat de campania de denigrare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), organizată de „progresiști”, în România. 

„Cultele au înțeles că trebuie să fie unite într-o astfel de abordare. Cultele au propus un opțional, deci nu obligatoriu. Și sportul e opțional, ca materie de BAC. Nu vorbim despre religie în sensul să fii habotnic, ci vorbim despre istoria religiilor la BAC. Eu nu pot să intru în bășcălia cu ‘ce faci, pupați moaștele?’. Dacă toate cultele au găsit că pot face un opțional…

Ce studii de impact să faci la principiile creștine, vechi de mii de ani? Religia aduce cunoaștere, nu supunere. Nu trebuie să fii habotnic dacă înveți istoria religiilor. Despre ce vorbim?

Eu am trăit în comunism, nu poate să-mi mai impună nimeni nimic. (Citește mai multe declarații despre subiect aici…) Ca să impui unui stat în România, după 50 de ani, să impui un progresism forțat, peste ceea ce tu simți și crezi, nu duci la nimic, ci la extremism, la antagonizare. Nu știu ce-și doresc ei, că nu vor putea să schimbe România”, a declarat Marcel Ciolacu, la România TV.

Religia la bacalaureat, între Doamne ajută și Doamne ferește! Ce spun elevii, părinții și experții despre „evaluarea” moralei creștine

Solicitarea Bisericii Ortodoxe și a altor culte religioase de a introduce religia ca probă la alegere la examenul de bacalaureat, la fel ca alte discipline din trunchiul comun, a stârnit contracții și discuții aprinse în spațiul public. De la elevi, părinți, experți în educație și reprezentanți ai bisericii, subiectul a fost dezbătut, cu argumente pro și contra. În timp ce Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, susține că religia este o materie care poate deschide o fereastră spre un orizont cultural mai vast pentru elevi, Consiliul Național al Elevilor explică de ce posibilitatea de a alege religia ca probă la bacalaureat nu ar aduce un beneficiu real elevilor. La rândul său, Marian Staș, expert în educație, spune, pentru Gândul, că soluția propusă de el, pe fondul acestei discuții, a fost aceea de a înlocui studiul religiei cu educația spirituală.

Dincolo de probleme din învățământ și de trâmbițarea vechilor și noilor legi ale educație, expertul susține că acum lipsa de comunicare este cea care ridică un zid între principalii actori ai educației din România și factorul politic.

În plus, introducerea posibilității elevilor, pe lângă cei de la specializările teologice, să susțină examenul de bacalaureat la disciplina religie este criticată drastic chiar de către elevi.

Expert în educație: „România este stat laic, școala nu este biserică și biserica nu este școală”

Expertul în educație Marian Staș susține că „ecuația” religiei, adusă în discuție în aceste zile, reprezintă un joc de influență și de putere de cursă lungă, pornit cu multă vreme în urmă, care primează, în detrimentul copiilor.

„Există și o soluție pe care am propus-o, pentru că România este stat laic, școala nu este biserică și biserica nu este școala. În același timp, aspectul relației cu principiul suprem, cu Dumnezeu, este important, iar soluția pe care eu am propus-o a fost de a înlocui studiul religiei cu educația spirituală, ceea ce redefinește structural raporturile religiei și educației spirituale cu școala.

De asemenea, un alt aspect important îl reprezintă ignorarea totală în conversația publică și în pozițiile oficiale ale cultelor religioase cunoscute în România a recomandărilor cuprinse în documentul emis de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, recomandarea 1720/2005, care conferă câteva repere importante în legătură cu ceea ce înseamnă relația dintre religie și educație. 

Sigur că este extrem de importantă poziționarea și raportarea la educația spirituală, dar nu în acești termeni care țin mai degrabă de un joc pe față de consolidare a puterea și influenței, în special al cultului religios majoritar. Bine că din toate lucrurile de pe lume, bine că din tot modelul ca atare, bine că din cel mai important aspect al școlii, a rămas discuția despre ora de religie, în loc să reflectăm și să vedem care este, de fapt, marea construcție importantă de secol XXI pentru modelul educațional al copiilor acestora și al generației viitoare de copii”, spune Marian Staș.

„Profesori de religie le spun copiilor că dacă nu țin post, vor ajunge în iad”

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, a explicat pentru Gândul de ce nu este de acord cu introducerea religiei ca materie la bacalaureat și cum i-ar discrimina o astfel de decizie pe elevi.

Acesta susține că religia trebuie să joace un alt rol în viața copiilor, însă nu acela în care să fie duși și evaluați la această materie, ci mai degrabă de a transmite niște valori morale și etice.

„Sunt mai multe planuri de discuție aici. Pentru a nu vorbi de discriminare, în primul și în primul rând, trebuie să devină o disciplină obligatorie, știți foarte bine că acum este opțională. Și dacă religia va fi introdusă, în sensul în care este opțională, vorbim despre discriminare din două situații. Cel care vrea să dea la religie, dar este de altă religie, nu poate să aleagă. Apoi, doi, nu știu dacă putem să discutăm și în planul în care la religie evaluarea s-ar putea să fie mult mai ușoară decât la istorie sau la geografie, materii din aceeași arie curriculată. S-ar putea ca unii să fie avantajați, alții dezavantajați.

Al doilea motiv: religia trebuie să joace alt rol în viața copiilor noștri, nu rolul în care trebuie să-i ducem să-i evaluăm. Deja am zăpăcit copiii ăștia, care ascultă doar discuțiile și contrele noastre, nemaiștiind la ce să se aștepte.

Religia are scopul de a transmite niște valori morale, etice la nivelul copiilor. Din păcate, problema de fond este alta, modul în care profesorii, ca și la celelalte discipline, se raportează la copii.

Sunt profesori de religie care le spun copiilor că, dacă nu țin post vor ajunge în iad, de exemplu. Iată ce valori transmit unii dintre acești profesori. Și atunci, pentru a nu merge la extremă, modul în care faci religia ca să ajungi la evaluarea națională și la bacalaureat nu-și are rostul. Competențele-cheie nu fac referire la religie, ca să fim foarte clari. Sunt opt competențe-cheie la nivel european și nu se referă la așa ceva”, afirmă Iulian Cristache.

BOR: „Religia, materie formatoare moral și cultural, nu sursă de ideologie”

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, susține că prezența religiei în programa de învățământ responsabilizează enorm cultele religioase, în școlile vocaționale care formează viitorii profesori. Acesta explică de ce propunerea BOR și a celorlalte culte religioase din România este logică și întemeiată pe realitate.

„Propunerea BOR și a celorlalte culte religioase din România ca elevii să poată alege ca materie de examen la bacalaureat inclusiv religia, este mai veche, este logică și întemeiată pe realitate. Religia este o materie care poate deschide o fereastră spre un orizont cultural mai vast și pentru care elevii și părinții lor optează în cunoștință de cauză. Doar în acest sens ea este opțională.

Făcând parte din trunchiul comun de materii, ea devine, după momentul opțiunii, materie obligatorie, ceea ce justifică posibila ei includere printre materiile de bacalaureat. Așa cum a și fost în România precomunistă, așa cum și este în unele dintre țările UE. Este evident că materia religie destinată examenului pentru bacalaureat ar trebui să includă preponderent acele conținuturi care ilustrează dimensiunea culturală profundă a creștinismului, istoria acestuia și a artei creștine, rolul său în istoria culturii și civilizației românești și europene.

Religia, așa cum recunoaște spontan orice om cultivat, este inevitabil o parte esențială a codului moral, social și cultural al lumii în care trăim, lume ale cărei capodopere literare, muzicale și artistice în general nu pot fi înțelese în absența cunoașterii alfabetului religios iudeo-creștin.

Prezența religiei în programa de învățământ responsabilizează enorm cultele religioase, în școlile vocaționale ale cărora se formează viitorii profesori. Aceștia au datoria să-și însușească nu doar cultura religioasă eminamente confesională, ci și pe cea a creștinismului cu vocație universală și, pe cât posibil, bogata cultură generală rodită de literatură, artă, istorie și filosofie.

Ideal este ca orice om să poată gusta din bucuria cunoașterii și înțelegerii celor mai frumoase și importante lucruri create de cei ce l-au precedat. Un ideal autentic este de neatins, dar străduința în sine îmbogățește”, a transmis Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR, într-un răspuns pentru Gândul.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO | Ligia Deca prezintă Legile Educației: Examenul de Bacalaureat se va plia pe fiecare profil / Cresc bursele / Evaluarea Națională rămâne în forma de până acum / Învățătorii trebuie să aibă studii superioare

Ligia Deca, precizări legate de Legile Educației: „Modificările nu vor intra în vigoare peste noapte”