MAREA MIZĂ în bătălia pentru Cotroceni. Cum se dă, matematic, lupta între Ponta și Iohannis

În urmă cu 24 de ani, aproape 15 milioane de români veneau la vot la primele alegeri post-comuniste, iar 12 milioane decideau numele președintelui. De la o rundă electorală la alta, numărul lor a scăzut însă considerabil, proporțional cu încrederea în politicieni și în instituții. Din 2000 încoace, alegerile prezidențiale nu au adus la vot mai mult de 10,4 milioane de oameni. Puțin peste jumătate dintre ei au decis, în final, cine să fie președinte. O tendință pe care recentele sondaje o confirmă și pentru 2014.

Dincolo de ipotezele barometrelor sociologice, rămâne însă realitatea: la cele mai recente alegeri, pe 25 mai 2014, marii competitori aliniați astăzi la start, PSD – coalizat cu UNPR, PC și PP-DD – și ACL – o alianță care însumează astăzi PNL, PDL și FC – nu au adunat nici împreună cele 5 milioane de voturi de care are nevoie, singur, în toamnă, un președinte.

Un calcul aritmetic arată că partidele aliniate în spatele lui Victor Ponta, cu toată implicarea logisticii de stat, așa cum s-a întâmplat la europarlamentare, nu îi pot garanta acestuia decât 2.297.544 de voturi. Restul, până la 5.200.000, ar urma să vină din prestația candidatului, din folosirea pârghiilor guvernamentele, din strategia de campanie. Cu mai puțin de patru luni până la disputa finală, Klaus Iohannis, candidatul pe care dreapta ar urma să îl anunțe pe 5 august, pornește cu un deficit chiar mai semnificativ decât cel al lui Victor Ponta: 3,7 milioane de voturi. Votul politic însumat al PNL, PDL și FC, verificat la ultimul scrutin la care au participat, în cea mai mare parte, votanți tradiționali ai partidelor și prea puțini neangajați politic, a însemnat 1.516.384 de alegători.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

În punctul zero al campaniei, sondajele interne îl creditează pe Ponta cu o încredere mai mare din partea electoratului și pe Iohannis cu un potențial de creștere mai bun.

Direct sau indirect, prin mesaje precise sau doar prin intenții menite a-și testa efectul, bătălia pentru cei peste 3 milioane de votanți neangajați politic – fie ei nehotărâți, dezamăgiți sau doar aflați în expectativă -, a început. Gândul face sumarul celor mai râvnite categorii de electorat pe care Victor Ponta și Klaus Iohannis au început deja să le vâneze pentru a lua, în final, potul cel mare. Nici unul, nici celălalt nu ajunge în acest moment, cel puțin aritmetic, la scorul țintit. Ponta pornește însă cu mai multe avantaje.

5,2 milioane de voturi fac un prezidențiabil președinte

18,8 milioane de români au drept de vot. Doar 10 – 10,6 milioane s-au implicat în ultimii 14 ani, constant, în luarea deciziei legate de numele președintelui. Trei runde electorale prezidențiale au avut, în linii mari, aceeași prezență care se anunță, până în acest moment, și în acest an: puțin peste 10 milioane de votanți, ceea ce face din 5 milioane – 5,2 milioane de voturi o țintă obligatorie pentru turul final.

Rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale 1990 – 2009. Sursa: BEC

Cu ce vin partidele. De unii singuri militanții lui Ponta l-ar scoate președinte din primul tur în 11 județe

Ultimele alegeri, europarlamentarele din 25 mai, la care partidele au făcut eforturi evidente de mobilizare a propriilor active într-un exercițiu de simulare a unui „tur zero” pentru prezidențiale, au arătat însă câ atât coaliția din jurul PSD, cât și noua Alianță Creștin-Liberală sunt încă departe de a-i garanta propriului candidat intrarea la Cotroceni.

Un calcul aritmetic al scorurilor politice ale PSD-UNPR-PC și PP-DD – având în vedere trecerea majorității parlamentarilor în tabăra social-democrată și protocolul de colaborare semnat recent – și respectiv PNL-PDL-FC arată că Victor Ponta are, la start, 2.297.544 de voturi sigure din minimul necesar de 5.200.000, iar Klaus Iohannis este și mai departe de această țintă, cu doar 1.516.384 de alegători livrați în mod direct de structurile partidelor din teritoriu.

În județe, Ponta și Iohannis pleacă, astfel, de pe poziții inegale. Așa cum arată în acest moment votul politic, Ponta este candidatul major, lui Iohannis revenindu-i, teoretic, rolul de challenger.

REPARTIZAREA PE JUDEȚE A VOTULUI POLITIC PENTRU PSD-UNPR-PC+ PPDD, RESPECTIV PNL+ PDL+FC, ÎN MAI 2014. CLICK PENTRU A MĂRI IMAGINEA

Dacă alierea PNL-PDL-FC face ca Iohannis să plece ca favorit în șapte județe – Alba, Arad, Bihor, Călărași, Cluj, Sibiu și Ilfov, un vot ipotetic similar cu cel din mai, adică în cea mai mare parte livrat de partide și de rețelele lor, ar face ca Victor Ponta să ia peste 50% încă din primul tur în alte 11 dintre județele României. Cel mai bine stă coaliția din spatele său, înainte de campanie, la Olt – 63%, în Dolj – 59,1%, în Giurgiu – 58%, în Mehedinți – 56,2%, în Dâmbovița – 54,6%, în Gorj – 52%, în Ialomița – 51,7%, în Teleorman – 51,3%, în Galați – 51,1%, în Vrancea cu 50.9% și în Argeș – 50,8%.

Rezultatul final va depinde însă nu doar de prezența, în noiembrie, din fiefurile fiecărui candidat, ci și de abilitatea cu care Victor Ponta și Klaus Iohannis vor ajunge să atragă noi votanți, până la cele 3 milioane.

Prima modificare în scorurile de plecare o pot aduce indecișii. O comparație a prezenței la vot, în general, la alegeri cu miză internă față de mobilizarea redusă de la europarlamentare arată că diferența minimă este de aproximativ 1.700.000 de alegători. Aproape 2 milioane de voturi pot fi astfel câștigate de oricare dintre candidați, în funcție de propria prestație și de puterea personală de convingere.

Cu ce vin candidații. Prima țintă: 1.400.000 de USL-iști pierduți

Cu PMP exclus din calculele oricărei alianțe în turul întâi, prima țintă a ambilor candidați principali va fi electoratul anti-Băsescu, cuantificabil în termenii cei mai optimiști în iulie 2012, la referendumul pentru demiterea președintelui. Pe valul victoriei USL împotriva guvernărilor Boc-Ungureanu, 7.403.836 de români au votat atunci pentru plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni. Dintre aceștia, însă, doar 4.344.288 au mai venit însă în decembrie 2012 să voteze în favoarea USL la alegerile parlamentare.

Un an și jumătate mai târziu, în mai 2014, partidele care formau USL păstrau activi doar 2.928.765 dintre acești alegători (2.093.234 rămâneau cu PSD-UNPR-PC și 835.531 mergeau cu PNL, ieșit din fosta Uniune). O diferență de 1.415.523 de voturi pe care Victor Ponta o vânează constant prin mesajele „USL trăiește”, „Guvernul reduce CAS”, „noul Guvern va păstra programul USL”, dar și prin pactul cu formațiunea lui Călin Popescu Tăriceanu. Un segment din care Klaus Iohannis poate, teoretic, la rândul său, recupera o parte, cu condiția „trezirii” acestui electorat dezamăgit de USL sau încă nehotărât. Până în acest moment, PNL nu a transmis acestui electorat niciun mesaj coerent.

O bună parte dintre aceștia, mai exact 379.582 de votanți, au fost însă atrași pe 25 mai de Mircea Diaconu, actual parlamentar european independent care nu și-a ascuns niciodată simpatia pentru Victor Ponta și care, cel mai probabil, îl va susține în alegerile prezidențiale, cu întreg capitalul electoral și de imagine. Un impact semnificativ al prezenței sau absenței la vot a acestui electorat se va vedea în București, fost fief al dreptei și al lui Traian Băsescu, în care PSD are în prezent un avans de 14% față de ACL fără voturile lui Diaconu.

A doua nișă: voturile pro-Băsescu și anti-Ponta. Opțiunile milionului care a votat „NU” la referendum

O diferență semnificativă este de așteptat să facă în turul al doilea simpatizanții lui Traian Băsescu prin susținerea contracandidatului lui Victor Ponta sau, dimpotrivă, prin absență.

La primul test electoral, Partidul Mișcarea Populară nu a adunat, în mai 2014, mai mult de 345.000 de voturi, adică puțin peste 6%, scor cu care nu și-a putut impune nici măcar prezența la negocierile pentru o alianță de dreapta. O intenție de vot de 7% indică în dreptul candidatului PMP, Cristian Diaconescu, și un recent sondaj CURS, efectuat în perioada 27 iunie – 4 iulie 2014 (cu o marjă de eroare de +/- 3% la un nivel de încredere de 95%), la cererea Fundației România Noastră, a lui Mircea Geoană.

Sursa: Sondaj CURS Iunie-iulie 2014

Dincolo de evoluția încrederii în Traian Băsescu reflectată în sondaje și de prestația partidului său în alegerile pentru Parlamentul European, rămâne un număr de 1 milion de alegători radicali care în iulie 2012 s-au prezentat la referendum pentru a vota împotriva demiterii sale, cu toate că în ultimele zile de campanie a existat un apel al președintelui la neparticipare.

Date fiind temele de campanie din vara anului 2012 și strategia PDL de a-și ține electoratul acasă pentru a nu atinge cvorumul de prezență, există probabilitatea ca acesta să fie un electorat nu atât pro-Traian Băsescu, cât anti-Victor Ponta și anti-Crin Antonescu, pro-european și mobilizat de mesajul „loviturii de stat” care a dominat campania împotriva demiterii. Un astfel de electorat este de așteptat să se coaguleze în jurul unui candidat independent în primul tur al alegerilor, dar să se reorienteze în al doilea.

Fie că sunt și ai PMP sau exclusiv ai președintelui, votanții lui Cristian Diaconescu sunt considerați, în acest moment, o nișă care îl va susține în runda finală pe contracandidatul lui Victor Ponta. Este de altfel unul dintre calculele făcute, înainte de intrarea oficială în campanie, în noua Alianță Creștin-Liberală, PDL-iștii și PNL-iștii înclinând în acest moment pentru o strategie care să îl decupleze pe Iohannis de Băsescu până la capăt, considerându-se că votanții președintelui se vor îndrepta în mod natural împotriva premierului.

A treia bătălie – pentru diaspora: de la 150.000 la 600.000 de voturi

Un important segment pro-Băsescu, necuantificat la europralamentare, îl reprezintă diaspora, cu voturile căreia Traian Băsescu a făcut de altfel diferența în 2009 în fața lui Mircea Geoană.

La acest capitol, și Traian Băsescu și Victor Ponta au făcut în ultimii ani eforturi pentru a-și fideliza cetățenii români din Republica Moldova, cu toate că până acum, participarea la prezidențiale a moldovenilor de peste Prut nu a depășit 13.000 de votanți. Electoratul din Republica Moldova a fost însă cultivat de Băsescu din primele zile ale mandatului său, în 2005, când și-a programat la Chișinău prima vizită oficială în calitate de președinte. Timp de 10 ani, Băsescu a făcut declarații favorabile unei „uniri în interiorul UE”, a susținut cauza Republicii Moldova în fața guvernelor Tăriceanu și Boc și în Consiliul European, s-a implicat indirect în campaniile interne de la Chișinău. Din parteneriatul cu Moldova și-a făcut însă un steag și Victor Ponta, cultivând o relație personală cu premierul Iurie Leancă, co-finanțând în an electoral gazoductul Iași-Ungheni și oferind școlilor de peste Prut 20 de milioane de euro din partea Guvernului României. Atât PNL, PDL cât și Klaus Iohannis reprezintă însă, până în acest moment, necunoscute în Republica Moldova.

Cea mai mare parte a celor 147.754 de voturi exprimate în 2009 în diaspora a venit însă din Spania (35.900), din Italia (42.600) și din Statele Unite (8.500) acolo unde trăiesc de altfel și cele mai importante comunități de români. Potențialul pe care îl oferă diaspora, dacă numărul secțiilor de votare și amplasarea lor ar fi convenabile, este însă estimat la 600.000 de voturi, acesta fiind de altfel și numărul buletinelor de vot trimise în ultimii ani la prezidențiale în secțiile din afara țării.

Cum pot schimba jocul minoritățile, naționaliștii și Biserica

Cu naționalitatea și religia ca vulnerabilități ale lui Iohannis prevestite de un mai vechi sondaj IRES efectuat la solicitarea CNCD în 2013 și confirmate la începutul lunii de cercetările IRSOP la comanda PNL, Victor Ponta țintește să câștige nișa electoratului naționalist care îi impută liderului liberal etnia germană și confesiunea lutherană.Un segment cuantificabil și activ al acestui tip de electorat este nucleul dur al PRM care, la  europarlamentare, a însumat 150.484 de voturi.

Acestuia i se poate însă alătura, prin mesajele directe sau indirecte ale Bisericii Orodoxe, susținute intens în ultimii ani de Guvern din punct de vedere financiar, un nucleu ultraortodox.
 

Sursa: Sondaj IRSOP 10-17 iulie 2014, cu marjă de eroare de +/- 2,5%

Sursa: Sondaj IRSOP 10-17 iulie 2014, cu marjă de eroare de +/- 2,5%

Dacă Victor Ponta poate atrage voturile naționaliștilor, Klaus Iohannis are o șansă în ceea ce privește opțiunea în turul al doilea în rândul minorităților și în special al etnicilor maghiari, votanți ai UDMR la europarlamentare în număr de 350.000.

Din cercetările sociolologice comandate de liberali rezultă că Iohannis ar avea un potențial de creștere în rândul electoratului de 35-64 de ani (care l-ar susține în proporție de 42%, dar numai 25% ar și veni la vot), estimat în acest moment la 9 milioane de alegători. Ar fi astfel vorba despre un segment de 2 milioane de votanți, în sondaje, Iohannis având priză în special la bărbați și la persoanele care au o ocupație.  Aceleași date indică, în ceea ce îl privește pe Iohannis, o opinie generală pozitivă de 33% și una negativă limitată la 30% dintre respondenți.

Sursa: Sondaj IRSOP 10-17 iulie 2014, cu marjă de eroare de +/- 2,5%

Un potențial de creștere peste cel actual are însă și Victor Ponta în legătură cu care 52% din electorat nu poate formula nicio observație negativă, deși nivelul încrederii în ceea ce îl privește este inferior: 

Sursa: Sondaj CURS Iunie-iulie 2014

Ce așteaptă românii de la viitorul președinte. Turul final, în previziuni

Spre deosebire de acum 10 ani, românii susțin că nu își mai doresc un președinte jucător. Profilul viitorului șef al statului este mai degrabă al unui politician deja consacrat pe plan intern, cu oarece relații externe și cu o mare disponibilitate spre dialog. Ambii candidați principali se încadrează, în linii mari, în așteptările generale.

Sursa: Sondaj IRSOP 10-17 iulie 2014, cu marjă de eroare de +/- 2,5%

Sursa: Sondaj CURS Iunie-iulie 2014

Sursa: Sondaj CURS Iunie-iulie 2014

O confruntare finală ca aceea Băsescu-Geoană din 2009, Băsescu-Năstase din 2004 sau Iliescu – Vadim din 2000 i-ar fi, așa cum se conturează în acest moment percepția publică, devaforabilă lui Klaus Iohannis.

Sursa: Sondaj IRSOP 10-17 iulie 2014, cu marjă de eroare de +/- 2,5%

Victor Ponta este de altfel perceput ca învingător, cel puțin în acest moment, de majoritatea celor pe răspunsurile cărora s-au bazat ultimele sondaje.

Sursa: Sondaj IRSOP 10-17 iulie 2014, cu marjă de eroare de +/- 2,5%
Sursa: Sondaj CURS Iunie-iulie 2014

Ceea ce va face însă, în final, diferența vor fi mesajele, campania și personalitatea candidatului. Un as pe care Victor Ponta îl păstrează în mânecă este numele viitorului premier pe care liderul PSD îl va nominaliza între cele două tururi de scrutin, în ipoteza avansării sale la președinție. Un astfel de anunț, în perspectiva căruia Călin Popescu Tăriceanu are prima șansă, poate mobiliza o parte din electoratul liberal pe care Klaus Iohannis nu îl are de partea sa decât în proporție de 75%, arată aceleași cercetări sociologice la comandaa PNL. Pe de altă parte, Iohannis este creditat cu șanse să recupereze în turul final 24% dintre cei care spun că l-ar vota inițial pe Călin Popescu Tăriceanu și 44% dintre simpatizanții lui Cristian Diaconescu.

Sursa: Sondaj IRSOP 10-17 iulie 2014, cu marjă de eroare de +/- 2,5%