Mark Gitenstein, la „După 20 de ani”: Situația din Ucraina e foarte periculoasă și ar putea avea impact asupra României

Numirea unui nou ambasador al Statelor Unite în România ar putea dura până la finele anului, procesul de selecție american fiind catalogat drept „disfuncțional” și „frustrant” de către fostul reprezentant al administrației de la Washington, Mark Gitenstein, invitatul special al ediției de duminică a emisiunii „După 20 de ani”, difuzată de ProTV și pe voyo.ro.

„Aș putea vorbi încă două ore de acum inainte despre frustrarea pe care o resimt eu, față de procesul prin care guvernul american face numirile, nu doar de ambasadori, ci și de judecători. Este un proces majoritar disfuncțional. N-are nicio legătură cu România, noi procedăm așa de vreo 30-40 de ani (…) Este un proces extrem de frustrant. Dar, în primă fază, guvernul și președintele trebuie să facă o selecție, iar ei încă n-au făcut una. Nici măcar n-au inițiat procesul complicat pentru obținerea aprobării. Este foarte frustrant pentru mine să asist la asta. Nu știu care e problema”, a explicat fostul ambasador al SUA.

România este singurul stat NATO și unul dintre puținele țări ale lumii (Bolivia, Costa Rica, Egipt, Irlanda, Madagascar și Venezuela) pentru care nu există nici măcar o nominalizare de ambasador american, după cum gândul a scris AICI și AICI

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Cu toate că încă nu există o listă scurtă pentru ambasada din România, Gittenstein este de părere că un reprezentant SUA ar urma să sosească la București până la finele anului.

„Da. Da, cred că va fi numit cineva în 2014. Cu siguranță”, a spus Gitenstein.

Totodată, el este de părere că administrația ar putea avea mai mult succes în numirea unui nou ambasador dacă acesta ar veni din sfera diplomației, decât dacă s-ar alege un candidat pe rațiuni politice.

„Cred că e posibil să aleagă pe cineva, dar va dura mai mult să obțină aprobarea Senatului. Depinde cine e acea persoană, depinde de istoricul  său… Cred că ar fi mai ușor de confirmat un diplomat de carieră, decât un politician, dar e posibil să confirme un candidat ales din motive politice, cineva ca mine, de exemplu, dar depinde de persoana respectivă”, a explicat Gitenstein.

Gitenstein: Găsirea unui ambasador va fi dificilă în contextul conflictului din Ucraina

Fostul ambasador al SUA la București a adăugat că situația din Ucraina îngreunează misiunea găsirii unui înlocuitor.

„Cred că acum va deveni chiar mai dificil, din cauza crizei ucrainene, fiindcă misiunea de ambasador american în România va fi și mai dificilă”, a declarat el.

Gittenstein a arătat totodată că deși lipsa unui ambasador de mai bine de un an este stânjenitoare, România nu este singurul stat membru NATO fără ambasador.

„Sunt mai mulți aliați NATO care n-au un ambasador american, începând cu Franța, de exemplu. Cred că e păcat că n-avem un ambasador aici și, recunosc, e stânjenitor pentru mine că nu avem un ambasador”, a spus el, adâugând că însărcinatul cu afaceri s-a ocupat foarte bine de menținerea relațiilor bilaterale între cele două state.

„A trecut prea mult timp. Sunt perfect de acord. Dar avem un foarte eficient însărcinat cu afaceri, Duane Butcher. El se descurcă excelent. Discutați cu oricare dintre liderii de aici, care au avut de-a face cu Duane și veți vedea că sunt mulțumiți, așa că, în acest sens, relațiile bilaterale n-au fost deloc afectate. Prim-ministrul Ponta s-a întâlnit în SUA cu vicepreședintele Biden, în perioada în care Duane Butcher era însărcinat cu afaceri, dumnealui fiind responsabil de organizarea acestei întâlniri…”, a spus Gittenstein.

Gitenstein, despre exploatarea gazelor de șist: Trebuie să găsiți o cale ca localnicii să aibă de profitat

Fostul ambasador al SUA este de părere că executivul trebuie să găsească o metodă prin care localnicii afectați de exploatarea gazelor de șist să fie recompensați.

În opinia sa, explorările ar trebui încurajate, iar în situația în care sunt descoperite eventuale resurse, principalele preocupări ar trebui să fie legate de mediu și de oamenii afectați direct.

Dacă eu aș fi român, și sunt româno-american, aș vrea să aflu dacă sunt realmente resurse exploatabile de gaz de șist. Înainte de a deschide dezbaterea despre fracturarea hidraulică, există destul gaz de șist aici ca să conteze? Asta aș vrea să știu. Odată ce răspunzi la întrebare, să presupunem că răspunsul e da, atunci ai de-a face cu alte două chestiuni mai dificile: problema mediului, pe care în SUA am început s-o rezolvăm… Trebuie să aflați mai multe despre ce am făcut noi în SUA. Fracturarea hidraulică poate fi bună, dar poate fi și rea. Cred că noi am aflat care e cea bună. Apropo, și în SUA sunt metode dăunătoare. Trebuie să înveți să faci fracturare hidraulică într-un mod nedăunător pentru mediu. Noi vă putem ajuta în privința asta. Dar a doua chestiune, care e mult mai complicată în Europa de Est decât e în SUA… Cum împarți profiturile acestei exploatări cu localnicii, cu guvernul și cu românii? În SUA, drepturile asupra producției de gaz de șist aparțin fermierului local. Dacă intri pe pământul cuiva, acesta are dreptul legal să fie plătit pentru asta. Asta nu e valabil în România. Acele drepturi aparțin guvernului. Asta trebuie rezolvat. Trebuie să găsiți o cale ca localnicii să aibă de profitat. Poluarea nu e neapărat o problemă, dar uitați-vă la instalațiile de extracție: sunt mari, iar camioanele traversează câmpurile oamenilor… Genul ăsta de probleme… Trebuie compensați pentru asta. Trebuie compensați pentru mineralele extrase din sol, pentru gaz… N-ați rezolvat problema asta și trebuie rezolvată.

Întrebat dacă a colaborat vreodată cu Chevron, respectiv dacă a avut vreun contract de lobby cu compania americană, Gitenstein a precizat că „eu reprezint companii care încearcă să intre în contact, în general cu alte companii române, ca să facă afaceri. Nu mă întâlnesc cu președintele, cu prim-ministrul sau cu un ministru, să-i cer să facă un lucru pentru mine… Nu mă interesează să fac asta. Nu reprezint… Da, înțeleg. Nu reprezint Chevron. Apropo, aș reprezenta Chevron, dacă mi-ar cere-o, dar n-aș face lobby pe lângă guvern, pentru Chevron”.

România are nevoie de 10 miliarde de dolari pentru reforma infrastructurii

Gitenstein susține că în domeniul energiei, cea mai mare problemă a României este reprezentată de infrastructura energetică.

„Problema cu energia în România este infrastructura. România are nevoie cam de 10 miliarde de dolari pentru reforma infrastructurii, nu doar la hidrocentrale, ci și la rețea, iar asta nu va fi posibil decât cu reforma pieței de capital”, a precizat el.

Făcând o analogie, el a precizat că în prezent România este mai valoroasă din punct de vedere comercial decât state vecine precum Polonia sau Ucraina, pentru care a existat un mare interes.

„Și în Polonia a existat un interes mare, acum câțiva ani, dar s-a dovedit că valoarea comercială era mai mică decât poate e în România sau poate în Ucraina… Aceste probleme geologice sunt sofisticate și complicate”, a spus fostul diplomat.

El a adăugat totodată că prețul gazelor ar putea scădea semnificativ odată cu demararea unor proiecte de exploatare a gazelor de șist.

„Apropo, în SUA, datorită revoluției gazelor de șist, noi plătim o cincime din cât plătiți aici pentru energie. De ce n-ați vrea să aflați dacă puteți reduce costul energiei cu 80%? Nu v-ar interesa ? Eu cred că da”, a argumentat el.

Gitenstein: Interesul Rusiei în Crimeea e istoric. E mult dinainte de apariția benzinei, nici vorbă de gazele de șist

Întrebat dacă interesul Rusiei în Ucraina ar putea fi legat și de eventuale resurse energetice, Gitenstein a precizat că „Interesul Rusiei în Crimeea e istoric, este vechi de sute de ani, cel puțin din vremea Ecaterinei cea Mare. E mult dinainte de apariția benzinei, nici vorbă de gazele de șist”.

Totodată, el a adăugat că România este afectată de tensiunile din nord, însă anumite elemente privind economia națională sunt de natură să convingă potențiali investitori să vină aici.

„Pentru un investitor de peste ocean, care privește această regiune, toate aceste țări sunt băgate în aceeași oală. Un lucru nedrept, incorect, dar asta e vestea rea. Vestea bună e că România e mult mai bine poziționată decât aproape orice altă țară din regiune. În primul rând, pentru că ați implementat multe dintre reformele FMI, situația fiscală este destul de bună, nivelul datoriei e mic, creșterea PIB-ului e printre cele mai mari din UE, ceea ce e foarte impresionant. Începeți să rezolvați problemele în justiție și, mai ales în ultimele trei săptămâni, începeți să vă gândiți la reforme pe piața de capital, ceea ce e foarte important”, a explicat Gitenstein.

El a adăugat că întrevede posibilitatea izbucnirii a două conflicte în regiune, unul în Transnistria și unui în Crimeea.

„Sunt de acord cu președintele Băsescu și cred că e posibil, deși sper să nu fie așa, să ajungem să avem două conflicte în regiune, în Transnistria și în Crimeea, ceea ce cred că ar fi tragic. Cred că e esențial efortul intens făcut de președintele Obama și de secretarul de stat Kerry, pentru a împiedica așa ceva. Nu mai vrem un alt conflict aici. Da. Cred că paralela e posibilă. Categoric”, a spus el.