Mărunțișul pe care marile firme de panotaj din România îl întorc statului. Cine a primit „rețeaua publică” de publicitate, exploatată electoral, din marile orașe

Tabloul publicitar stradal al marilor orașe din România este unul haotic. Din postura de șef al uneia dintre cele mai mari agenții de publicitate, care plasează astfel reclame atât în presă, cât și în outdoor, Bogdan Enoiu, directorul McCann Erikson, crede că principala problemă a panotajului este în prezent lipsa reglementării. „Outdoorul e o piață interesantă, dar mai haotică decât piața tv. Destul de multe mișcări browniene cu panourile: apar, dispar”, spune el.

Câștigătorii acestui haos sunt, în primul rând marii jucători din publicitatea stradală. În episodul anterior din seria „Tu știi ce mai fac banii tăi?”, Gândul a arătat cui aparțin oficial cele mai mari companii din outdoor, promotori ai candidaților la preziednțiale prin spațiul publicitar oferit la prețuri convenabile, dar și care sunt principalele verigi politice în relația cu candidații: deputatul PSD Sebastian  Ghiță și democrat-iberalul Vlad Moisescu.

ACTUALITATE Doliu în lumea artistică. DJ Alfredo a murit la 71 de ani. Era considerat „părintele ritmului Balearic”

15:20

ACTUALITATE Imagini sfâșietoare la Milano, la o asociație caritabilă: o coadă de un kilometru de oameni care așteptau să primească mâncare

15:16

Deși primele companii de outdoor au apărut în anii ’90, legile au reglementat sporadic doar autorizarea lucrărilor de construcții (Legea 50/1991 modificată în 2002) sau sau funcționarea serviciilor publice în interes local (OG 71/2002). Prima reglementare specială, votată în Parlament în 2013, a fost amânată de la aplicare până în octombrie 2015, după prezidențiale. În lipsa unei legi unitare și aplicabile, cheia este la primării. Pe relația cu primarii s-au construit marile rețele de publicitate pornite în anii ’94-”97 de afaceriști ca Elan Schwartzenberg sau grupul Gelder. Anii ”98 și ”99 au fost cei în care s-au încheiat în București marile contracte de concesiune pentru stațiile de așteptare RATB sau pentru panourile de pe terenul statului, prelungite ulterior în condiții la fel de avantajoase pentru operatori ca și cele inițiale. Azi, Primăria Capitalei admite că cere doar 3 dolari lunar pentru un panou din cele peste 400 ale Euromedia, dar refuză să precizeze și câți bani a încasat efectiv anual. În țară, situația diferă de la un oraș la altul, cele mai avantajoase contracte încheiate de operatori în 2009 fiind cele de la Timișoara, în baza cărora timp de 5, respectiv 6 ani, Getica OOH și United Media pot să nu plătească chirie pentru fețele de expunere tip „citylight” din refugiile de transport în comun.

În afară de chirie, aceste companii au de plătit la stat impozitul anual pe teren și o taxă de reclamă și publicitate stabilită de Codul Fiscal în marja a 1%-3% din venitul declarant într-un an.

București. Raiul pe domeniu public al Euromedia

Sufocată de afișaj electoral din primele ore de campanie, Capitala este împărțită între trei mari jucători – Euromedia, Affichage România, Getica OOH (fostă News Outdoor) – și alți câțiva concurenți cu cote de piață nesemnificative în raport cu aceștia. Metrorex, compania de stat care scoate anual în jur de 1 milion de euro din publicitate, are în prim-plan grupul Spectacular al cărui contract, deși amenințat cu rezilierea, este încă valabil. Stâlpii ENEL pe de altă parte au fost concesionați Way Media, o companie care se numără printre micii jucători, esențială însă în an electoral. RATB, pe de altă parte, a refuzat să comunice gândul nici cum închiriază stâlpii proprii, nici cât cere pe ei, indiferent de client.

Din miile de panouri stradale din București, 408 sunt pe domeniul public. Toate au fost concesionate, arată Primăria Generală ca răspuns la solicitarea gândul, firmei BETA CONS SRL, cea care este de un an și jumătate parte a EUROMEDIA GROUP SA. Beta Cons are contract din aprilie 1999 cu Administrația Străzilor și datorează, pentru fiecare panou, 3 dolari pe lună. Prețul este valabil până în mai 2015.

Tot la Euromedia au ajuns și spațiile de publicitate din cele 208 stații RATB concesionate de Primăria Generală în 1998, prin intermediul a 6 contracte. Pentru acestea, Euromedia Group SA datorează lunar administrației locale 40 de euro pentru o față de panou. Contractul este valabil până pe 15 mai 2018.

RĂSPUNSUL INEGRAL AL PRIMĂRIEI BUCUREȘTI

În primele zile de campanie electorală, pe panourile Euromedia au fost promovați Victor Ponta și Klaus Iohannis. Detalii AICI.

Cine controlează publicitatea „subterană”

Pe spațiile subterane din București s-au bătut, în urmă cu trei ani, doi cei trei grei din publicitatea outdoor: Euromedia – care avea atunci supremația – și News Outdoor – trecută de la Elan Schwartzenberg la Rupert Murdoch. A câștigat grupul Spectacular în spatele căruia surse din piață îi plasau la acea vreme pe Schwartzeenberg și pe Vlad Ruță, un vechi colaborator al său. În prezent, Spectacular OOH & Printing SRL îi aparține în totalitate Luminiței Crăiniceanu care a cumpărat compania treptat, începând cu 2009, de la Ruxandra Daiana Dobrescu Balaur.

Pus pe seama relației lui Schwartzenberg cu PDL, contractul câștigat prin licitație de Spectacular, deși amenințat cu rezilierea la instalarea PSD la putere, este valabil și astăzi, așa cum susține Metrorex într-un răspuns adresat gândul.

Potrivit acestuia, în acest moment compania de transport de stat are 4 contracte de asociere pentru spațiile publicitare. Euromedia a intrat în stațiile de metru și în trenuri, Spectacular difuzează publicitate doar în stații, pe panouri gigant, Lemon Design are spații în trenuri, iar contractul cu Sindomet (Sindicatul Liber Metrou condus de PSD-istul Ion Rădoi) este în curs de reziliere. Din înțelegerea cu Euromedia, Metrorex rămâne cu 56% din venitul total realizat din publicitate, din cea cu Spectacular cu 57%, Lemon Design lasă companiei 65% din ce obține, în timp ce Sindomet cedează 53%.

RĂSPUNSUL INTEGRAL AL COMPANIEI METROREX

Sibiu. Orașul în care Getica OOH are cele mai multe panouri și printre cele mai bune prețuri

La Sibiu, Primăra are, așa cum transmite în urma solicitării făcute de Gândul, 200 de panouri publicitare în proprietate.  Cele mai multe (41) au fost închiriate Getica OOH, operator prin care primarul Sibiului Klaus Iohannis, candidat la alegerile prezidențiale, și-a asigurat și la București expunerea încă din primele zile de campanie. În contractului de închiriere semnat pe 31 martie 2014, Getica OOH a negociat cu Primăria Sibiu al doilea cel mai convenabil tarif din oraș: 92,47 de lei chiria lunară pentru fiecare panou.

Cel mai bun preț l-a obținut Urban View care are 12 panouri închiriate, fiecare cu câte 79,41 de lei pe lună.

În topul prezenței în Sibiu, locul al doilea îi aparține companiei ENERGY SRL, cu 39 de panouri, închiriate cu câte 199,62 de lei pe lună. Pe locul al treilea este liderul de piață la nivel naționaal, Euromnedia, cu 35 de panouri pentru care plătește 140,43 de lei (în cazul primelor 33) și 117,22 de lei pentru celelalte două. Printre companiile cu o explunere semnificativă în virtutea contractelor cu primăria se numără și LOCAL OUTMEDIA, cu 37 de panouri, negociate la prețul de 247,87 de lei lunar, precum și INTINERIS, cu 24 de panouri pentru care plătește 383,21 de lei lunar.

Sub medie se situează HERMANNSTADT GROUP (12 panouri a câte 228,44 de lei lunar) și NASP BERATUNG (5 panouri a câte 167,88 de lei). Toate contractele sunt valabile din perioada februarie-aprilie 2014.

Suma încasată de Primărie din chiriile percepute firmelor de publicitate în 2013 a fost de 413.999 de lei, mai puțin, așadar, de 100.000 de euro.

RĂSPUNSUL PRIMĂRIEI SIBIU

REȚEAUA PANOURILOR DE PE DOMENIUL PUBLIC DIN SIBIU

Timișoara. Cele mai avantajoase contracte pentru panotori

Dintre panourile din Timișoara, 99 sunt amplasate pe spațiul public. Pentru fiecare, primăria percepe de la cele două companii cu care s-a asociat – Getica OOH (55 de panouri cu iluminare interioară) și United Media (44 de panouribacklight și bilboard) – câte 50 de euro lunar. Acestora li se adaugă 250 de spații publicitare de tip citylight aflate în spațiile de transport în comun pentru care firmele de publicitate nu au de plătit nimic până în decembrie 2014 (în cazul Getica OOH) și respectiv până în decembrie 2015 (în cazul United Media).

Cedate pentru 10 ani, spațiile din refugiile de transport în comun au fost oferite gratis în primii 5, respectiv 6 ani, conform contractelor de asociere puse la dispoziția Gândul de Primăria Timișoara, în schimbul „modernizării, iluminării și întreținerii refugiilor”. Astfel, primăria a dat terenul, autorizația de construcție cu prioritate și spațiile fără chirie pentru mai bine de jumătate din perioadă, ca publicitarii să plătească factura pentru energia electrică pe care o consumă, taxele locale și, eventual, să-și pună la dispoziția autorității locale spațiile pentru campanii de informare, dacă sunt disponibile. Abia după termenul negociat, atât Getica OOH cât și United Media ar urma să plăteascp 40% din venitul obținut pentru fiecare amplasament.

Un contract de tip similar încheiat de Primăria Timișoara în 2000, tot cu News Outdoor, pe când se numea Exclusiv Media, a atras ulterior criticile Curții de Conturi care a reclamat, în urma controalelor, că autoritatea locală nu solicitase, la finalul contractului, nici dreptul de proprietate asupra refugiilor, cu aatât mai puțin bani.

RĂSPUNSUL INTEGRAL AL PRIMĂRIEI TIMIȘOARA

Iași. Tarif minim: 0,75 de euro pe metrul pătrat. Primăria nu spune și cât a încasat

Tot prin contractele de asociere s-au făcut înțelegerile cu primăria și la Iași. Beneficiarii a 350 de amplasamente au devenit astfel Affichage România (din 23.02.2005), Euromedia Grup SA (din 23.02.2005), Getica OOH (din 23.02.2005), Itineris Media (din 19.04.2005) și Ultravision SRL  (din 23.02.2005), Primăria omițând însă să precizeze câte spații a preluat fiecare dintre acestea. O hotărâre a Consiliului Local din iunie 2009 a stabilit valabilitatea contractelor menționate pe termen nedeifinit: „până la data încheierii contractelor de concesiune ca urmare a licitației de concesionare a suprafețelor de teren pentru amplasarea de mijloace publicitare pe domeniul public al Municipiului Iași”. Licitația nu a avut loc nici 5 ani mai târziu.

Conform contractelor, companiile se obligă să plătească lunar la bugetul local 40% din valoarea contractelor de prestări servicii încheiate și nu mai puțin de 0,75 de euro pe metru pătrat. La solicitarea de a preciza cât a încasat efectiv în 2013, Primăria evită însă un răspuns tranșant, arătând în schimb că „sumele datorate de societățile menționate au fost în cuantum de 102.028 de euro”.

RĂSPUNSUL INTEGRAL AL PRIMĂRIEI IAȘI

Marii jucători locali și naționali la Cluj-Napoca și Târgu Mureș

Sume importante din publicitate se pot scoate anual și la Târgu Mureș, acolo unde primăria închiriază 206 panouri și casete direcționale aflate pe domeniul public. Aici, prețul este unitar: 400 de lei lunar taxa de panou și 200 de lei pentru casetele direcționale aflate pe stâlpi. Tarif preferențial a obținut, în urma negocierii, din datele furnizate de primărie către Gândul, doar SC BIG ALUMINIUM SA, cel care este de altfel, cu 72 de panouri backlight, citylight sau alte fețe de expunere îmn refugiile de transport, lider de piață locală. Companie specializată în confecționarea și montarea tâmplăriei din aluminiu, BIG ALUMINIUM are cu Primăria Târgu Mureș un contract de asociere din anul 2000, prelungit ulterior și înnoit în 2013 pentru încă 10 ani. Potrivit acestuia, firma aparținându-i omului de afaceri Lucian Bordaș are de plătit către bugetul local 30% din valoarea contractelor încheiate și minimum 40 de dolari de panou pe lună dacă este backlight și doar 25 de dolari pe lună dacă este citylight. Pentru refugiile de călători, taxa negociată este de 8% din valoarea contractelor încheiate.

RĂSPUNSUL INTEGRAL AL PRIMĂRIEI TÂRGU MUREȘ

La Cluj-Napoca pe de altă parte, primăria a rămas cu doar 47 de amplasamente publicitare, închiriate în proporție de peste 50% firmei Panotaj Expert (25 de panouri). Tarifele pentru Panotaj Expert variază de la 31 de lei la 155 de lei pe zi, în funcție de poziționarea în oraș. Pe locul al doilea ca expunere se află panourile închiriate de Amprenta SRL și de Vitrina Felix Media SA – câte 6, de la care primăria ia între 30 și 90 de lei pe zi.

Ca mărime, spațiile de expunere ale Affichage România le surclaseză, deși sunt mai puține. Pentru cele 4 bilboarduri din Cluj-Napoca primăria cere companiei între 62 și 124 de lei pe zi.

Cu o cotă mai mică pe terenurile primăriei, Getica OOH a închiriat trei panouri cu sume între 38 și 911 de lei pe zi, Targhet Media are două (cu 68 și respectiv 118 lei pe zi), iar Way Media unul singur cu 79 de lei pe zi.

RĂSPUNSUL PRIMĂRIEI CLUJ-NAPOCA

REȚEAUA PANOURILOR DE PE DOMENIUL PUBLIC DIN CLUJ-NAPOCA

În campania electorală, rolul primarului îl depășește însă pe acela de semnatar al unor contracte de închiriere deseori avantajoase publicitarilor. Cele mai multe materiale promoționale, în special bannerele agățate de echipele de campanie pe stâlpi, sunt ridicate fără autorizație, reclamația la Biroul Electoral Județean pentru înlăturarea lor depinzând exclusiv de primar. Partidele se bazează însă pe faptul că, de cele mai multe ori, primarul fie nu face sesizarea, fie o adresează prea târziu, în așa fel încât bannerele ilegale să fie tăiate abia după finalul campaniei.