Meciul dintre PSD și DNA se joacă la CCR. Decizia se amână până pe 3 octombrie

Președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, au sesizat, în 13 septembrie, CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Ministerul Public, după refuzul Parchetului de a transmite Comisiei de anchetă parlamentară a alegerilor din 2009 dosarul scrutinului.

Cei doi președinți de Cameră solicitau CCR să stabilească care este întinderea competențelor/atribuțiilor constituționale ale Parlamentului și ale ministerului Public în legătură cu realizarea anchetelor parlamentare. Decizia celor doi președinți ai Camerelor de a sesiza CCR vine ca urmare a refuzului Procurorului Șef al DNA Laura Codruța Kovesi de a se prezenta în fața Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, precum și al refuzului Procurorului General Augustin Lazăr de a înainta Comisiei de anchetă o copie a dosarului de urmărire penală nr.213/P/2017 privind scrutinul din 2009.

Potrivit celor doi președinți, conflictul juridic de natură constituțională dintre Parlament și ministerul Public ar avea la bază „refuzul celor două persoane care reprezintă Ministerul Public de a ține cont de solicitările unei comisii de anchetă, comisie recunoscută constituțional, și punerea în imposibilitate a Parlamentului de a adopta o hotarâre”. În cadrul sesizării CCR, Dragnea și Tăriceanu solicită „obligarea” ministerului Public să transmită copia dosarului scrutinului, precum și „obligarea” Laurei Codruța Kovesi să răspundă la întrebarea adresată de Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 privind prezența sa acasă la Gabriel Oprea în seara scrutinului. „Vă rugăm să obligați ministerul Public să transmită de îndată comisiei parlamentare de anchetă copia dosarului nr. 213/P/2017, iar pe procurorul șef al DNA să răspundă la întrebarea formulată”, se arată în sesizările transmise CCR.

Comisia de anchetă a alegerilor din 2009 a solicitat, în vară, Parchetului General copia dosarului ce vizează organizarea alegerilor din 2009 și rezultatul scrutinului prezidențial. Parchetul General a anunțat, însă, că nu poate trimite Comisiei copia dosarului pentru că legea nu permite furnizarea de informații ce fac obiectul unei cercetări penale. Comisia a cerut, în replică, ministerului Justiției sa sesizeze Inspectia Judiciară în legatura cu „atitudinea” procurorului general, Augustin Lazăr. Toader a precizat că va discuta cu Augustin Lazăr și, în funcție de răspunsurile lui, va sesiza Inspecția Judiciară. O astfel de discuție, la care să participe Toader, Lazăr, dar și membrii Comisiei, nu a mai avut loc. Ca urmare a refuzului lui Lazăr de a furniza o copie a dosarului, Comisia de anchetă a decis să solicite președinților celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, să ia decizia politică de a sesiza CCR în privința unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și ministerul Public.

„Singura soluție” a lui Toader

Înainte de anunțul sesizării CCR, ministrul Justiției, Tudorel Toader, declara că judecătorii Curții Constituționale nu pot decât să constate un conflict între parlament și DNA generat de refuzul Laurei Codruța Kovesi de a se prezenta la audierile comisiei de anchetă a alegerilor din 2009.

„În public a apărut informația că Parlamentul va sesiza CCR să se pronunțe dacă nu cumva există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament (Senat) și Ministerul Public, prin cele două acte, procurorul general care a refuzat să pună la dispoziție dosarul și fostul procuror general care a dau un răspuns scris dar incomplet pentru că nu a zis negru pe alb >. CCR se va pronunța dacă cineva, indiferent de demnitate, poate să refuze o comisie parlamentară. În state cu democrație consolidată se prezintă în fața unei comisii și șefii de stat, pentru că sub jurămând au obligația de a spune adevărul. Eu aștept să văd dacă va fi sesizată CCR. (…) Dacă se va pronunța și va spune că a fost un conflict, vom înțelege și noi că nimeni nu e mai presus de lege, nimeni nu este în afara legii. Cred că soluția nu poate fi decât de constatare a conflictului”, a declarat Tudorel Toader la Antena 3.

La finalul lui iunie,Curtea Constituțională a decis că și șefii Parchetelor sau ai altor instituții care nu se află în subordinea parlamentului sunt obligați să se prezinte la audierile comisiilor de anchetă parlamentară „în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului”.

Judecătorii nu o menționează explicit pe șefa DNA, în enumerarea cu „titlu exemplificativ” pe care o fac, lăsând însă să se înteleagă că aceasta va fi obligată să se prezinte în fața comisiei, în condițiile în care, în decizie, se precizează că este vorba de „ persoane care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/ instituții ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului au obligația să ia parte la lucrările comisiei”.

Pânpă acum Laura Codruța Kovesi a refuzat, de două ori, să se prezinte la comisia de anchetă parlamentară privind alegerile din 2009, motivând că procurorii nu pot fi citați și obligați să se prezinte în calitatea de martori în fața comisiilor parlamentare.

Decizia pronunțată se referea la o contestație a PNL și USR privind modificarea regulamentelor parlamentare, în privința obligativității prezentării magistraților la audierile comisiilor de anchetă. Prevederile au fost declarate constituționale.

„Curtea a stabilit că ancheta parlamentară nu are caracter jurisdicțional și că dispozițiile legale criticate realizează o evidentă distincție, pe de o parte, între persoanele care trebuie să se prezinte în fața comisiilor de anchetă în considerarea faptului că activitatea instituțiilor/ autorităților din care fac parte sunt sub control parlamentar și care sunt citate în acest sens și, pe de altă parte, persoanele care sunt invitate, și anume persoane care reprezintă, în virtutea funcției lor de conducere autorități/ instituții ce nu se află sub control parlamentar, care în considerarea principiului colaborării loiale între instituțiile/ autoritățile statului au obligația să ia parte la lucrările comisiei. În această din urmă categorie intră, cu titlu exemplificativ, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul-general al României, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Curții de Conturi, președintele Curții Constituționale”, se arată în decizia CCR.

Judecătorii constituționali susțin că „plenitudinea funcției de control a Parlamentului trebuie exercitată cu respectarea competențelor strict determinate de Constituție”.

„ Întrucât Parlamentul exercită suveranitatea națională [art.2 alin.(1) din Constituție], fiind ales de către cetățeni, și este organul reprezentativ suprem al poporului român [art.61 alin.(1) din Constituție], funcția sa de anchetă se diferențiază de ancheta penală. Activitatea unei comisii de anchetă nu are nicio legătură cu o anchetă judiciară, obiectul acestora fiind diferit. Natura juridică diferită a celor două categorii de anchete nu le face incompatibile, ci ele pot coexista în ideea unei cooperări și colaborări loiale între instituțiile statului. Prin urmare, nu este nici necesară și nici de dorit încetarea anchetei parlamentare în condițiile demarării unei anchete judiciare, astfel încât, din această perspectivă, nu se poate reține încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție”, se mai arată în decizia CCR.