Miniștrii care pleacă din Guvernul Ponta: Bogdan Stanoevici, actorul huiduit în timpul episodului „votul diasporei”

Bogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru românii de pretututindeni intrat în atenția publică în timpul haosului de la alegerile prezidențiale din străinătate, a anunțat, sâmbătă, la Antena 3, că a convenit cu premierul Victor Ponta să fie schimbat din funcție.

Anterior, trei colegi de-ai săi, Aurelia Cristea, Florin Jianu și Răzvan Nicolescu, au anunțat pe Facebook că se vor retrage din postul de ministru delegat pentru Dialog Social, ministru delegat pentru IMM, respectiv ministru delegat pentru Energie.

Biografie: de la teatru la MAE

Actor de profesie și fost membru al grupului muzical SONG, Bogdan Stanoevici, pe numele întreg Bogdan-Dragoș-Aurelian-Marian Stanoevici și cunoscut drept Coco, s-a născut pe 22 ianuarie 1958, la București. A fost numit ministru delegat pentru românii de pretutindeni, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, intrând, astfel, în Guvernul Ponta 3, format în 5 martie 2013.

Stanoevici a absolvit Institutul de artă teatrală și cinematografică I. L. Caragiale din București. A jucat pe scena Teatrului Național din București, alături de nume sonore ale scenei românești, se precizează în biografia sa de pe site-ul MAE. A debutat în teatru și cinematografie din primul an de facultate, avându-l ca îndrumător pe Amza Pelea.

În perioada 1977-1979, a fost prezent în multe producții cinematografice, de teatru și de televiziune. Bilanțul acestui interval: 13 lungmetraje, peste 15 filme de televiziune și joacă în zece piese de teatru.

În anul 1989, s-a stabilit în Franța, unde și-a cariera. A revenit în România în anul 2011, cu ocazia premierei filmului „Misiunea directorului de resurse umane”, o producție israelo-franco-română.

A apărut pe marele ecran și în producția lui Lucian Pintilie, „Tertium non datur”. Filmografia sa este enumerată și pe site-ul Guvernului.

„Bogdan Stanoevici s-a remarcat în toate aparițiile și interviurile sale prin discursul pro-român și pro-România. Numirea în funcția de ministru delegat îi oferă ocazia să devină ambasadorul românilor de pretutindeni și să pună în slujba acestora toată experiența acumulată în emigrație”, se arată pe site-ul MAE. De altfel, Stanoevici s-a mândrit, în lunile în care a fost ministru delegat, cu buna cunoaștere a diasporei românești, în virtutea experienței sale de emigrant.

Întrebat dacă regretă plecarea din România, Stanoevici spunea, într-un interviu publicat în 2011, în RL: „Sigur că acum, privind în urmă, sunt tentat să spun că am greșit plecând, că am pierdut timp prețios, dar, pe de altă parte, eu cred în destin și-n întâlniri. Nicio întâlnire nu e întâmplătoare în viață. Așa a fost să fie. Probabil că și plecarea mea avea un sens în traseul meu. Mi-a părut rău și de faptul că nu am prins revoluția și că nu am fost pe tancuri, ca ceilalți. Eu am ajuns la Paris pe 1 mai 1989. Dar acum m-am întors, vreau să știe și regizorii, și sunt plin de chef de muncă. Pentru mine, „la mine” e aici, în România”.

 Trebuie spus că, în perioada imediat următoare revenirii sale în țară, a participat în numeroase emisiuni mondene. Într-un astfel de context se mândrea că l-a cunoscut pe Alain Delon, care l-ar fi servit cu șampanie. Cei doi s-ar fi fi întâlnit la o recepție, iar Delon, producător de șampanie, l-ar fi servit pe român cu o băutură din producția proprie. „Sunt mândru că Alain Delon m-a servit cu șampanie”, a rememorat momentul Stanoevici, la Kanal D.

Scandalul votului diasporei

La audierea sa din Parlament înainte de a deveni ministru delegat, Stanoevici a reușit să facă un deputat, pe penelistul Mircea Dolha, să exclame: „Sunteți varză de Bruxelles! Sunteți pe lângă subiect total!”.  Stanoevici vorbise despre minoritatea românească din Serbia și despre faptul că sârbii le zic vlahi tuturor românilor, pentru că nu au tradus termenul român în limba sârbă și că asta și sunt de fapt românii din Serbia – vlahi.

„Sârbii tocmai asta doresc, ca românii să se înregistreze vlahi la referendum, este o găselniță a lor ca să nu le mai acorde drepturile. Vă rog să vă închideți într-o cameră, 24 de ore, cu specialiștii dumneavoastră de la minister. Nu este o problemă a nu ști, problema este când jucați un rol ca și cum știți. Acest Departament nu este o glumă”, l-a pus la punct Dolha pe viitorul ministru al Românilor de Pretutindeni. gândul a scris mai multe AICI

Până la ora transmiterii acestei știri, Bogdan Stanoevici nu a răspuns solicitării gândul de a spune ce proiecte reușite ar trece în bilanțul activității sale de ministru delegat pentru românii de pretutindeni.

UPDATE 21:00 Un reprezentant al ministrului Stanoevici a revenit cu enumerarea principalelor reușite: inițierea demersurilor pentru organizarea primului congres pentru românii de pretutindeni; implicarea în procesul de reducere a taxelor consulare (titlurile de călătorie pentru copii sub șase ani și înregistrarea certificatelor de naștere sunt acum gratuite); implicare în programul „prima casă pentru românii din străinătate”; proiect lansat recent la Bruxelles privind formarea unei rețele a românilor aleși consilieri locali în diverse țări europene.

Totuși, trebuie spus că, la plecarea din departament, Bogdan Stanoevici rămâne legat în primul rând de scandalul votului diasporei în cadrul alegerilor prezidențiale de luna trecută.

Ministrul a reușit, în zilele imediat următoare scandalului din primul tur, să pună paie pe foc, vorbind despre „agitatorii” care ar fi fost prezenți la secțiile din străinătate. „De exemplu, la Paris, unde au fost toate aceste evenimente provocate de grupuri organizate care au venit. Eu am stat 22 de ani în Franța, iar în Franța există un sistem care se numesc „les casseurs”, sunt grupuri de tineri revoltați pe orice, care, la orice manifestație, indiferent de subiect, ei se vor infiltra ca să intre în conflict. Din informațiile pe care le-am primit și de la Viena și de la Paris este că anumite persoane care făceau parte din grupurile care urlau și care au blocat secțiile de votare nu vorbeau românește”, a spus Stanoevici, la TVR Internațional, aprobând moderatorul care l-a întrebat dacă el crede că erau „agitatori”. gândul a scris mai multe AICI

Declarație de avere

În declarația de avere rectificativă depusă în 2014, Stanoevici nu a trecut nimic la rubrica de bunuri imobile. La bunuri mobile, a menționat un autoturism marca Chevrolet din 2001. Singurele lucruri care mai apar în declarația de avere a lui Bogdan Stanoevici sunt două credite în Franța, de 5.000 și 1.300 de euro și venituri din drepturi de autor în valoare de 8.823 de lei (printre altele, de la Circul Globus și Teatrul T. Caragiu). Mai multe – AICI