Miniștrii de resort din UE discută despre deficitul pe piața muncii / România are nevoie 440.000 de oameni în câmpul muncii
Președinția belgiană găzduiește primul său eveniment major în domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale. După cum este obiceiul, fiecare președinție organizează o reuniune informală a miniștrilor ocupării forței de muncă și afacerilor sociale. La această reuniune informală a Consiliului sunt prezenți miniștrii statelor membre ale UE, dar și comisarii europeni relevanți și reprezentanți ai Parlamentului European.
Discuțiile sunt despre viitoarea agendă strategică a Uniunii, politicile, guvernarea și aranjamentele necesare pentru implementarea acestora, cu o atenție specială asupra penuriei pe piața muncii și accesul la protecție socială și servicii sociale.
Punctul de plecare al discuțiilor este Pilonul European al Drepturilor Sociale, care a fost proclamat de liderii europeni în 2017 și, de atunci, a servit drept busolă pentru acțiunea UE în domeniul social și în domeniul muncii, se arată în informarea președinției belgiene.
Pilonul a fost dotat cu un Plan de acțiune în 2021, care conține obiective principale în domeniile ocupării forței de muncă, învățării pe tot parcursul vieții și reducerea sărăciei, care trebuie să fie atins până în 2030.
Deși în ultimii ani s-a observat o piață a forței de muncă neașteptat de robustă în UE, vor fi necesare mai multe eforturi pentru a atinge aceste obiective, consideră experții.
În același timp, însă, Europa este confruntat cu provocări politice fără precedent legate de schimbările climatice, digitalizare, evoluția demografică și deteriorarea mediului geopolitic.
Chiar dacă aceste evoluții oferă o serie de oportunități, ele vin și cu un risc de excluziune socială, polarizarea locurilor de muncă și deteriorarea condițiilor de muncă.
Acestea sunt vulnerabilitățile pe care miniștrii afacerilor sociale din UE le vor comenta la reuniune.
Cum se acoperă deficitul de pe piața muncii?
Penuria de pe piața muncii este analizată de miniștri în reuniunea informală.
Numărul posturilor vacante care nu pot fi ocupate este în creștere în întreaga Uniune. Piața forței de muncă îngustă reduce activitatea economică, împiedică inovarea și face Uniunea Europeană mai puțin atractivă pentru investitori.
Plecând de la această realitate, discuția se va concentra pe diferitele instrumente de politică disponibile pentru a face față acestor provocări. Rolul politicilor privind competențele este crucial și primește o atenție deosebită, mai transmite președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene.
Nici România nu este ferită de acest deficit pe piața muncii. În lipsa unor măsuri imediate, deficitul poate ajunge la 224.000 de persoane în 2026, avertiza la sfârșitul anului trecut Camera de Comerț Română Americană.
Nu avem oameni, nu avem creştere economică. (…) Deficitul de forţă de muncă în România este mare şi afectează capacitatea economiei naţionale de a creşte. Unul dintre remediile rapide este atragerea forţei de muncă din zona non-UE. În plus, este foarte importantă şi activarea sau reactivarea unei mase semnificative de talent din ţară, acei tineri între 15 şi 24 de ani. Educarea nu se face peste noapte. Însă, măsurile trebuie luate şi trebuie luate astăzi, a declarat Alex Milcev, membru al Consiliului Director al AmCham România, în timpul conferinţei de presă.
România va avea nevoie pe piața muncii de încă 440.000 de oameni, în intervalul 2022 – 2026, în contextul în care este posibil (dacă ne raportăm la ultimele două recensăminte ale INS) ca populația activă să scadă cu 1 milion de persoane, până în 2030, arată o analiză a PwC realizată pentru AmCham.
Impactul economic creat de acest deficit de forța de muncă a fost estimat la aproape 4,4 mld. euro din PIB, în 2022, reprezentând 1,5% la nivelul întregii economii, iar la nivelul anului 2026 poate ajunge la 9,5 mld. euro, adică la o pondere de 2,4% din PIB,
CITEȘTE ȘI: