Ministrul de Interne Petre Tobă A DEMISIONAT

„Am decis să-mi prezint demisia primului ministru pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public în prag de alegeri. Resping cu tărie acuzațiile aduse și sunt la dispoziția organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situații. Menționez că toate faptele prezentate sunt anterioare mandatului meu, iar procurorul de caz a avut acces la toate documentele necesare instrumentării cauzei, inclusiv la cele clasificate «secret de stat”, a transmis Petre Tobă prin biroul de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

Tobă a postat apoi pe pagina a Facebook a ministerului pe care l-a condus un mesaj adresat angajaților instituției în care le mulțumește angajaților pentru colaborare, susținând și că a fost atacat permanent, din primele zile de mandat, din motive politice.

„Am fost permanent atacat încă din primele zile ale mandatului, dar nu pentru ceea ce am făcut în plan profesional, pentru proiectele inițiate sau activitatea mea ca ministru, ci din alte considerente, de natură politică. Subliniez că nu am făcut politică și nu voi face nici în viitor, nu am urmărit ca funcția de ministru să devină o trambulină pentru a accede în viața politică, ci voi fi dedicat muncii profesionale, voi fi permanent în slujba țării și a cetățeanului, așa cum o fac de peste 26 de ani.

În această perioadă am rezistat tentației de a abandona, deoarece am avut permanent alături de mine sprijinul colegilor din ministerul afacerilor interne din toate armele și de aceea, încă o dată, vă mulțumesc. Ca om care a lucrat în acest sistem, știam la momentul învestirii că un an electoral înseamnă un an de zbateri. Istoria anilor electorali asta demonstrează – în anii 2009 și 2012, MAI a avut câte 5 miniștri. Cu toate acestea mi-am asumat această provocare, iar prin ceea ce am făcut pentru instituție și, în special pentru cetățeni, eu cred că a meritat!”, a scris Petre Tobă pe pagina de Facebook a ministerului Afacerilor Interne după ce a demisionat.

La scurt timp după cererea DNA, premierul Cioloș a declarat că cel mai bine pentru guvern ar fi ca Tobă să plece, în caz contrar fiind nevoit să-i ceară demisia: „Cineva care are semnătura sau propunerea mea pentru a fi numit sau demis, în aceste condiții trebuie fie să-și de demisia, fie să cer eu să plece. Asta nu înseamnă că persoana este vinovată, justiția va decide acest lucru. O să discut cu domnul Tobă, dar evident că în acest moment e cel mai bine, și pentru dânsul și pentru Guvern, ca dânsul să plece”, a declarat premierul Dacian Cioloș.

Procurorii anticorupție au cerut joi încuviințarea urmăririi penale pentru minstrul de Interne Petre Tobă, arătând, printr-un comunicat de presă că există suspiciunea că „la data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente”, solicitarea vizând câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, pe care le-ar fi încălcat funcționarii urmăriți penal în cazul faptelor de corupție de la serviciul secret al MAI.

Este vorba despre aceeași cauză despre care procurorii anticorupție au menționat că este disjunsă din dosarul „Limuzina”, în care fostul vicepremier Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi dispus alocarea a 410.000 lei pentru fondurile operative ale serviciului secret, bani pe care i-a utilizat apoi pentru achiziția unei limuzine de lux Audi A8, „pentru folosința personală și exclusivă”, dar și pentru cumpărarea unei cabine de duș cu jacuzzi, a unor canapele și a unui televizor pentru cabinetul său de ministru, trecând cheltuielile în categoria „secret de stat”, chiar dacă „divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securității naționale”.

„Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzației penale)”, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii anticorupție precizează că din fondurile operative ale D.I.PI. au fost cumpărate căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.

DNA explică și că în situații similare, în care a fost vorba tot despre o deturnare de fonduri, ministrul Tobă a procedat în mod diferit, acceptând declasificarea normativelor MAI, unele dintre ele fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative.

Urmărirea penală pentru Tobă, solicitată în cazul corupției de la D.I.P.I., disjuns din dosarul „Limuzina” al lui Oprea

Șefi ai serviciului secret al MAI, care au ajuns la începutul săptămânii la sediul DNA, au cerut clasificarea unor informații și înregistrarea unor acte în categoria documentelor secrete de stat ale D.I.P.I pentru a ascunde o deturnare de fonduri, arată procurorii anticorupție într-un comunicat de presă prin care explică punerea sub învinuire a lui Rareș Văduva, șeful Departamentului de Informații și Protecție Internă din cadrul MAI. Concret, aceștia menționează că actualul dosar este unul disjuns din dosarul „Limuzina”, în care fostul vicepremier Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi dispus alocarea a 410.000 lei pentru fondurile operative ale serviciului secret, bani pe care i-a utilizat apoi pentru achiziția unei limuzine de lux Audi A8, „pentru folosința personală și exclusivă”, dar și pentru cumpărarea unei cabine de duș cu jacuzzi, a unor canapele și a unui televizor pentru cabinetul său de ministru. Procurorii DNA arată, deci, că cei din conducerea D.I.P.I. au făcut în așa fel încât aceste cheltuieli să fie încadrate la categoria „secret de stat”, chiar dacă „divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securității naționale”.

Rareș Văduva, fost șef al D.I.P.I. a fost adus luni dimineață la sediul DNA, pentru a-i fi comunicate acuzațiile de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată, precum și favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției, iar ulterior au ajuns în fața procurorilor anticorupție și alți foști șefi ai instituției. Mai târziu, alți 18 angajați ai Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) au fost puși sub învinuire în același dosar, fiind urmăriți penal pentru infracțiuni de deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu sub forma complicității, fals și uz de fals.

Într-un comunicat de presă, reprezentanții DNA susțin că aceștia, „sub pretextul existenței unor cheltuieli pentru activități informativ-operative, au întocmit rapoarte care au fost aprobate de persoane din conducere și în baza cărora sume din fondurile operative au fost folosite, în mod nelegal, pentru cheltuieli de protocol, înzestrarea instituției ori au fost folosite in interes personal de către persoane din conducerea instituției.

De asemnea, angajații DIPI sunt acuzați că au atestat în fals necesitatea unor cheltuieli operative, că și-au însușit sume de bani din fondurile operative, că s-au folosit de rapoartele Compartimentului fonduri operative deși ar fi cunoscut că acestea sunt întocmite în fals, mai anunță DNA.

Potrivit procurorilor anticorupție, există probe la dosar care atestă că, între 2014-2015, peste 220.000 de lei ar fi fost deturnați din fondurile operative ale DIPI pentru cheltuieli de protocol, suma care ar fi fost însușită în scop personal fiind de aproximativ 70.000 de lei.

De fapt, pe 11 mai, procurorii DNA au decis trimiterea în judecată a fostului ministru de Interne, Gabriel Oprea, sub acuzația de abuz în serviciu, arătând că „în ziua de 13 iulie 2015, inculpatul Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe și a comisarului șef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.

Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție. Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative”, au arătat procurorii DNA.

Petre Tobă, suspectat că și-ar fi plagiat teza de doctorat

Ministrul de Interne, Petre Tobă, care a condus Poliția Română în ultimii trei ani până la numirea în Cabinetul Cioloș, se află pe lista cu demnitari suspectați că și-au plagiat tezele de doctorat, existând suspiciuni că peste 250 din cele 390 de pagini ale tezei de doctorat a acestuia ar fi fost copiate din diverse lucrări.

Consiliul Național de Etică (CNE), care urma să decidă dacă teza lui Petre Tobă a fost sau nu plagiată, a fost revocat de ministrul Educației, Adrian Curaj, la începutul lunii decembrie 2015.

„Eu resping cu tărie toate aceste acuzații. Eu am respectat legea și toate normele existente în momentul în care am elaborat teza de doctorat. Am respectat toate recomandările îndrumătorului de doctorat (…) Au fost spuse multe neadevăruri și, chiar aș putea spune, multe calomnii”, a declarat ministrul Petre Tobă, imediat după apariția acuzațiile, în cursul anului trecut.

Recent, Universitatea Națională de Apărare „Carol I” vrea menținerea titlului de doctor ministrului de Interne, Petre Tobă, potrivit raportului transmis de membrii instituției către Ministerul Educației, în document arătându-se că „cercetarea științifică a lui Petre Tobă a fost utilă”.

Potrivit adresei transmisă în luna iunie, de către Universitatea de Apărare „Carol I”, ministerului Educației, „instituția, în callitate de IOSUD (n.r: instituția organizatoare de studii universitare de doctorat), a analizat conținutul tezei, constatând că acest demers științific este încă de actualitate, iar cercetarea științifică desfășurată în calitate de doctorand a domnului Petre Tobă a fost utilă, căutând să identifice modalitățile de acțiune în domeniul cooperării polițienești internaționale, fapt ce se poate constata concret prin multitudinea de proiecte implementate de Poliția Română alături de organisme internaționale, privind urmărirea transfrontalieră, schimbul de personal și de informații dar și dotarea cu tehnică permanentă pentru susținerea acestor proiecte”.

Comisia de Etică din cadrul instituției a propus, în baza celor constatate, „menținerea titlului de doctor acordat domnului Petre Tobă, prin ordinul 5223/29.08.2011″.

Cazul ministrului de Interne, Petre Tobă, se află în analiză la Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), instituția urmând să se pronunțe în viitorul apropiat legat de suspiciunile de plagiat.