Ministrul Fenechiu a scăpat de remaniarea lui Ponta, dar nu și de instanță

Mandatul lui Relu Fenechiu la conducerea Transporturilor, condiționat politic de două obiective strategice – privatizarea CFR Marfă și deblocarea banilor UE pentru transporturi, îndeplinite în iunie, se încheie după jumătate de an în urma hotărârii instanței de condamnare la cinci ani de închisoare.

Vehiculat pentru funcția de ministru al Transporturilor încă din mai 2012, la momentul discuțiilor pentru formarea primului Cabinet Ponta, liberalul a preluat conducerea instituției în decembrie, fiind puternic susținut de liderul PNL, Crin Antonescu.

Imediat după audierile din comisiile parlamentare, noul șef de la Transporturi anunța că își pregătise „planul de bătaie” pentru acest minister vreme de opt ani. Un regret la preluarea portofoliului: mutarea autostrăzilor la departamentul marilor proiecte, condus de Dan Șova.

A urmat un mandat în care cuvântul „demisie” a fost invocat imperativ de către adversarii politici, în principal din cauza dosarului „Transformatorul”.

La finele lunii martie, premierul Victor Ponta îi fixa lui Fenechiu două obiective strategice pentru perioada următoare: deblocarea POS Transporturi și privatizarea CFR Marfă. Șeful Executivului a arătat că dacă le va îndeplini, atunci îl va lăuda, iar dacă nu, Fenechiu va răspunde politic. Desemnarea unui câștigător în procesul de privatizare a CFR Marfă a reprezentat o precondiție pentru evaluarea acordului cu FMI, în vreme ce deblocarea plăților prin POS-T era indispensabilă în contextul bugetului auster. Ambele obiective au fost îndeplinite la finele lunii iunie.

Pe de altă parte, tot în martie Ponta declara că dacă justiția stabilește, în primă instanță, că acuzațiile aduse de Parchet lui Fenechiu acum cinci ani sunt probate, iar acesta a greșit, atunci acesta va pleca din Guvern.

După ce în primă fază s-a opus privatizării CFR Marfă, Fenechiu a fost nevoit să admită după o întâlnire cu reprezentanții FMI că aceasta devenit „prioritatea numărul 1”.

Procesul, derulat cu „pistolul la tâmplă” din spusele mininstrului, a stârnit interesul a doar trei investitori. Ajunsă la limita eșecului după ce niciunul dintre aceștia nu s-a precalificat inițial pentru etapa următoare, procedura a fost reluată cu relaxarea unor condiții și finalizată la 20 iunie, termenul fixat.

„După șapte ore de negocieri, a ieșit fumul alb. Astăzi putem declara un câștigător în competiția de privatizare la CFR Marfă”, spunea Fenechiu la 20 iunie. Câștigător a fost Grup Feroviar Român, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, ajuns singur în ultima etapă după retragerea pe parcurs a americanilor de la OmniTRAX și ulterior a asocierii româno-austriece Transferoviar Grup – Donau Finanz.

OmniTRAX a anunțat că a contestat procesul de privatizare și a cerut reluarea procedurii cu participarea companiei americane, precizând că are nevoie de mai mult timp pentru a efectua un audit profesionist al transportatorului feroviar de marfă. La rândul lor, reprezentanții asocierii interesate de operatorul feroviar de transport marfă au afirmat că își rezervă dreptul de a contesta procedura la instituțiile abilitate.

Pe de altă parte, începând cu 21 iunie au fost reluate plățile pentru POS T 2007-2013, în urma aplicării măsurilor impuse prin scrisorile de pre-suspendare și de încetare a plăților, transmise de către Comisia Europeană în iunie, respectiv decembrie 2012.

În subsidiar, Fenechiu – unul dintre cei mai „vânați” miniștri de către mass-media pentru disponibilitate și stilul direct – a fost în centrul unor dezbateri aprinse, una dintre cele mai mediatizate fiind cea legată de „aeronava prezidențială”. Subiectul a fost dezvoltat după ce Fenechiu a declarat că Tarom ar trebui să se renunțe la avionul folosit de președintele Traian Băsescu – unul dintre principalii contestatari ai poziției sale în Guvern – întrucât generează pierderi.

Urmare a discuțiilor pe acest subiect, Președinția a renunțat la contractul de închiriere a avionului, botezat „aeronava VIP”.

O altă controversă a avut în prim plan relația ministrului cu unii managerii „privați’ numiți în urma unui proces de selecție la companii din subordinea Transporturilor. La CFR SA, planul de administrare propus de Consiliul de Administrație în a fost respins în aprilie de minister. Fosta conducere, în frunte cu cipriotul Dimitris Sophocleous, a acuzat că decizia este politică, Fenechiu răspunzând că din plan lipseau multe obiective concrete, iar managementul inițial nu a performat.

De altfel, Fenechiu a lăsat să se înțeleagă în aprilie, într-o emisiune televizată, că se va implica și va fi „un jucător”, termen folosit de unul dintre moderatori, și în alte cazuri, nu doar al CFR.

„Trebuie să știți că eu am venit să conduc Ministerul Transporturilor și nu voi sta de-o parte, să mă uit și să spun «nu mă interesează nimic, pentru că este management privat». (…) Aveți încredere că voi fi („jucător”, n.r.). Dar toate lucrurile pe rând, așa. Nu le pot face pe toate o dată, dar le voi face pe rând și bine”, a mai spus ministrul în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată de Pro TV.

La Tarom, mandatul CEO-ului Christian Heinzmann a fost scurtat recent de la patru ani la un an. Belgianul a declarat că situația companiei se îmbunătățește, dar el a fost forțat să accepte noile condiții, fiind amenințat cu demiterea de către CA. În replică, CA-ul condus de bancherul Dan Pascariu a răspuns că Heinzmann că nu a îndeplinit nici 30% din obiectivele propuse în planul de management și că scurtarea mandatului a fost de comun acord.

Fenechiu a trimis un control pentru a verifica rezultatele din prima jumătate a anului și implicit de partea cui se află dreptatea.

Presa a speculat însă că atât Sophocleuous, cât și Heinzmann nu au fost, din diverse motive, pe placul ministrului.

Ministrul s-a implicat și în aplanarea unor proteste, precum greva din ianuarie de la CFR, pentru întârzierea plății salariilor, sau cel anunțat în mai de transportatorii rutieri, care, nemulțumiți de nerezolvarea mai multor probleme specifice din sector, au amenințat cu oprirea activității.

Cu reprezentanții celor din urmă, ministrul a reușit la capătul unor negocieri de mai multe ore să ajungă la o înțelegere și la stabilirea unui calendar pentru revizuirea mai multor prevederi legislative.

La o lună de la aceste discuții, reprezentanții UNTRR afirmau că transportul rutier este tratat ca „Cenușăreasa economiei”, iar situația existentă, care generează evenimente precum accidentul din Muntenegru, în care au murit mai mulți turiști români, arată că Ministerul Transporturilor nu-și ia în serios atribuțiile legate de acest sector.

Ministrul a generat controverse și în urma unei declarații privind utilizarea banilor negri în campaniile electorale, catalogată drept „excesivă” de șeful său pe linie de partid, Crin Antonescu. Fenechiu afirmase, printre altele, că salută eliberarea lui Adrian Năstase din penitenciar și că a închide un fost premier „pentru o chestiune” pe care mulți politicieni au făcut-o i se pare „o mare greșeală”.

Premierul Victor Ponta s-a arătat deranjat de insistențele jurnaliștilor în cazul afirmațiilor referitoare la banii folosiți de partide în campaniile electorale, și a invitat la mai puțină ipocrizie. Ministrul Transporturilor a declarat ulterior că este posibil să fi exagerat atunci când a afirmat că mulți politicieni folosesc „bani negri” în campanie, că în fața legii au răspuns prea puțini și că îi mulțumește premierului pentru poziția avută pe această temă.

Printre reușitele lui Fenechiu în cele șase luni de mandat se numără și reorganizarea activității de taximetrie pe aeroportul Otopeni, implementată de la 1 februarie, sau reducerea duratei călătoriei cu trenul din Capitală pe litoral, la două ore și 40 de minute, de la sfârșitul lunii aprilie.

Fenechiu și-a prezentat la 21 iunie bilanțul la șase luni de la preluarea portofoliului Transporturilor, în prezența președintelui PNL, Crin Antonescu. Liderul PNL a precizat că dintre toți miniștrii Cabinetului Ponta, Fenechiu a fost singurul care „în chip deosebit a fost mandatat cu obiective limită”.

„Domnul Fenechiu, greu de ucis”, a spus premierul în aceeași zi, la începerea unei reuniuni pe tema absorbției fondurilor UE, moment în care toți miniștrii participanți au zâmbit, inclusiv Fenechiu. Ponta a făcut trimitere la un titlu de film – seria Die Hard, avându-l drept protagonist pe actorul american Bruce Willis, care cuprinde cinci producții, realizate în perioada 1988 – 2013 – și a amintit astfel că ministrul a îndeplinit cele două condiții pentru a rămâne în Guvern, deblocarea POS Transporturi și vânzarea CFR Marfă.

Relu Fenechiu a fost condamnat vineri de instanța supremă la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul”, iar fratele acestuia, Lucian, a primit o pedeapsă tot de cinci ani de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă.

În urma deciziei instanței, Fenechiu a demisionat din funcția de ministru, iar premierul Victor Ponta va prelua interimatul la conducerea Ministerului Transporturilor.