Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, este nemulțumit de salariile demnitarilor din România, de 2.500 de euro, deci cam de trei ori mai mare față de câștigul salarial mediu net pe economie, și se declară „invidios” pe cei din Uniunea Europeană, care „câștigă 15.000 de euro”.
Chiar în contextul în care rata anuală a inflației a ajuns, în august, la 15,3%, astfel încât puterea de cumpărare a românilor din salarii și pensii a scăzut, ministrul Investițiilor și Proiectelor spune că salariile demnitarilor români, de 2.500 de euro, cât patru salarii minime brute garantate, nu sunt de criticat.
„Dacă mă uit la salariile demnitarilor din Uniunea Europeană pot să fiu invidios. Dacă mă uit la ceea ce se întâmplă la nivel de populaţie a României şi problemele cu care ne confruntăm cred că este o perioadă de cumpătare şi deciziile luate de Guvern au fost de solidaritate faţă de oameni. Să nu uităm Sprijin pentru România şi ulterior măsurile care au fost de îngheţare a salariilor demnitarilor. Ceea ce spune multe despre deciziile guvernamentale”, a declarat Marcel Boloş, miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, citat de Agerpres, preluat de Știrile Pro Tv.
Ministrul a subliniat că nivelurile de salarizare ale demnitarilor români nu sunt sfidătoare comparativ cu cele din UE, ci de bun simţ.
„De multe ori am fost la reuniunile Consiliului de miniştri şi întâmplător sau nu discuţiile despre ceea ce înseamnă salarizare şi felul în care desfăşoară activitatea miniştrii omologi, nivelurile lor de salarizare depăşesc 15.000 de euro în timp ce un demnitar al României ajunge la 2.500 de euro. Deci acest lucru spune foarte multe despre ceea ce înseamnă sistemul de salarizare românesc al demnitarilor pe care poate îl criticăm faţă de ceea ce înseamnă omologii din străinătate….Să nu credeţi că avem niveluri de salarizare care în comparaţie cu ale altor demnitari sunt sfidătoare. Sunt de bun simţ”, a afirmat Marcel Boloş.
Atunci când a fost întrebat dacă ar trebui majorate salariile demnitarilor din România, titularul mandatului de la conduncerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a spus că se află într-o situaţie delicată dacă se raportează la marea masă a oamenilor.
„În solidar cu oamenii aţi văzut că acum Guvernul şi Parlamentul nu au adoptat astfel de decizii care pot la un moment dat pentru oameni să fie decizii foarte sensibile. Probabil că această îngheţare a salariilor demnitarilor este un exerciţiu de solidaritate cu ceea înseamnă acum perioada de criză şi de sărăcie prin care trec oamenii”, a mai declarat Marcel Boloş.
Câștigul salarial mediu net al românilor crescut în iulie, de la an la an, cu doar 12 procente, deci sub rata inflației (de 15% în iulie, iar în august a crescut la 15,3%), ajungând la 3.977 lei. Luând în calcul și inflația, acesta a fost mai mic, respectiv indicele câştigului salarial real1 a fost 97,5% ȋn luna iulie 2022 față de luna iulie 2021.
Românii au, din 1 ianuarie, un salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 2.550 lei lunar, respectiv aproximativ 510 de euro/dolari, iar premierul Nicolae Ciucă, președintele Partidului Național Liberal (PNL), a susținut, vinerea trecută, că există voință politică la nivelul Coaliției de guvernare, atât a liberalilor, cât și a social-democraților, pentru majorarea salariului minim – după o decizie în acest sens din Legislativul European, și a pensiilor românilor.
Președintele Partidului Social Democrat (PSD), Marcel Ciolacu, spuse anterior că pensiile ar trebui să crească cu cel puțin 10% de anul viitor, iar în privința salariului minim, el a afirmat din nou că e nevoie și de creșterea la 3.000 de lei.
Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă şi 44 de abţineri, o directivă privind salariile minime adecvate în UE, care prevede că salariile minime din toate țările UE ar trebui să permită standarde de viață și de muncă decente, iar statele membre ar trebui să promoveze negocierea colectivă a salariilor
Potrivit Parlamentului European, cele mai mari salarii minime sunt în Luxemburg, Irlanda și Germania, iar cele mai mici în Bulgaria, Letonia și Estonia. În UE 21 din 27 de țări au salariu minim prevăzut de lege, iar în celelalte șase (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia și Suedia) nivelurile salariilor sunt determinate prin negocieri salariale colective. Datele sunt agregate pentru anul 2019, când România, conform statisticilor, avea un salariu minim de 491 de dolari, pe ultimele locuri în clasamentul UE-27, în timp ce în Luxemburg, acesta era de 2.339 de dolari.